Popasul ”La Cimpoeșu”, reper turistic… ”La doi lei”/ Interviu cu medicul veterinar Marius CIMPOEȘU

– Din ce an profesați ca medic veterinar?

– Am absolvit Facultatea de Medicină Veterinară, din cadrul Institutului Agronomic Iași, în anul 2009. După absolvire, am lucrat ca medic veterinar la o fermă, dar tot timpul am avut un gând, de a obține producție agricolă, pe care să o transform în diverse produse. Celor care nu se pricep la agricultură le spun că este vorba de o activitate care înseamnă să obții producție agricolă – grâu, secară, orz, porumb etc., pentru care, mai apoi, în fermă sau în societatea pe care o conduci, poți să obții lapte și derivate, dar și carne preparată. O parte dintre acestea trebuie să ajungă și în circuitul turistic. Câștigul este cu totul altul decât când le cumperi de la diverși producători.

– Detaliați…

– Iată, din ferma noastră, care are teren agricol și animale – oi și vaci -, produsele ajung la popasul turistic, pe care l-am construit în punctul ”La doi lei”, situat pe drumul european, la ieșirea din județul Neamț și la intrarea în Iași, la vreo trei kilometri de vechiul castel de apă. Obiectivul este la intersecția a trei județe, respectiv Iași, Suceava și Neamț.

– Este și un vad comercial bun…

– Așa este, pentru că noi, la fermă, obținem produse și preparate din carne și lapte de oaie și de vacă, dar și produse agricole clasice. Avem și un sector vegetal, care pruduce nutreț pentru animalele pe care le deținem, avem inclusiv solarii și păstrăvărie.

– Ce suprafață aveți în administrare și câte capete de animale?

– Am arendat terenul de la oamenii din zonă, mă refer la județele Neamț și Iași. Așadar, lucrăm suprafața de 120 ha, deținem 1.200 capete ovine și 100 vaci.

* Preparate unicat din carne

– Pe relația Roman – Iași sunteți unul dintre cele mai căutate repere în privința preparatelor din carne…

– Nu mă laud, dar am reușit înregistrarea unui produs – ”Pastrama de oaie de la Cimpoeșu”, produs tradițional în zonă, ca fiind unicat în țară. Pentru mine, a fost foarte important ca produsul să se rotească în sociatatea mea, iar, la urmă, când se trage linie, să adunăm profit. Nu unul mare, dar cât de cât, să putem rezista pe piață.

– Ați investit mult?

– Destul. Am construit în acest an un restaurant, unde zilnic servesc masa foarte mulți din cei aflați în tranzit spre Iași sau spre celelalte localități ale Moldovei. Avem și un salon pentru diverse evenimente familiale, de obicei nunți, dar și pentru alte evenimente. Complexul este situat în vecinătatea magazinului.

Tot ce am reușit să fac până acum s-a datorat unor mari eforturi. Au existat riscuri de tot felul și cred că, oricât de pricepuți am fi, într-un domeniu sau altul, tot mai avem de învățat lucruri. Suntem un punct important al turismului de tranzit, iar la noi poposesc foate mulți turiști care merg spre fosta capitală a Moldovei. Noi îi primim cu tot dragul, dar și cu produsele noastre tradiționale.

Sunt un fan al bucătăriei moldovenești tradiționale și putem sta în fața oricui, indiferent că este vorba de o bucătărie occidentală sau orientală. De aceea, am și numit obiectivul Popasul ”La Cimpoeșu”.

– Aveți personal calificat?

– Avem personal care poate face față oricăror cerințe. Asta înseamnă tot ceea ce ține de bucătăria noastră tradițională. Observ că oamenii se întorc spre ce era odată. Unii au mers în Occident, au văzut minunile de acolo, însă, în luna august a acestui an, am avut ocazia să primim în restaurantul nostru, recent inaugurat, clienți care muncesc de foarte mulți ani în Europa, iar când au început să guste produsele noastre au spus că abia atunci au simțit, cu adevărat, că sunt acasă. Paleta produselor este diversificată, iar cele din carne și lapte de oaie și de vacă sunt foarte căutate, cu toate că suntem așezați într-un spațiu cu doar câteva case.

* ”Importăm mult, deși țara noastră dispune de tot ce trebuie”

– Credeți în teoria că România poate redeveni grânarul Europei?

– A devenit deja o forță, dar nu este suficient ca agricultura românească să fie așa cum ar trebui să fie. În prezent, importăm cantități mari de lapte, brânzeturi, carne și preparate din carne, în condițiile în care țara noastră dispune de tot ce trebuie.

– Ce îi lipsește?

– Organizarea. Astfel, dacă fiecare producător agricol, care primește subvenție de la APIA, la 100 de hectare cultivate, ar crește un număr de animale, ar fi formidabil! Dacă ar fi așa, lucrurile s-ar schimba imediat. Ar apărea procesatori de lapte, dar și firme care să obțină preparate din carne. România importă carcasă de porc și de vacă de la bulgari sau de oriunde, în condițiile în care carnea s-ar putea produce aici, în tara noastră. La noi, producătorul mic, care creștea doi-trei porci în curte, a fost lovit în cap de pesta porcină africană. Aici Ministerul Agriculturii și toți care au pârghiile legislative naționale trebuie să intervină, să impună firmelor agricole să producă lapte și carne. Abia atunci putem deveni un actor important pe piața de carne și lapte din Europa. La suprafața agricolă de care dispunem, în 3-4 ani, putem deveni o forță agricolă. Să nu uităm că fostul URSS importa produse agricole din România, în cantități uriașe. Acum, din cauza proastei organizări a agriculturii, a economiei noastre, suntem nevoiți să importăm, să scoatem valuta din țară, în loc să o investim în alte domenii.

– Veți extinde afacerea?

– Cu siguranță, da! Am alte proiecte în vizor, pe care vreau să le realizez în viitorul apropiat. Aici, ”La Cimpoeșu”, vom construi și spații de cazare, ca obiectivul să devină nu numai un popas de o zi, două, ci un han în toată regula. (Constantin NEGRU)

Parteneri

---

Mesagerul Bacău Maraton de 8 ore în sala de operație la SJU Bacău pentru salvarea unui motociclist cu fracturi severe și pierdere de masă osoasă, transferat de la SJU Neamț ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova NewsEdge Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „România traversează o criză hidrologică cu efecte grave”. Râurile au scăzut dramatic, iar dezvoltarea infrastructurii bate pasul pe loc BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT