Una din modalitățile prin care se răsplătește o parte a activului politic este accesul la banii comunităților locale, prin intermediul sintagmei generic intitulate ”finanțări nerambursabile”. Direct pentru activiști sau pentru apropiați. Sume foarte mari, imense la un moment dat, când se aruncau bani spre cluburi sportive, au ajuns pe piață și în conturi după voința șefilor instituției, prin bunăvoința consilierilor aleși în comisiile cică de specialitate. Sigur, există un regulament, există mult formalism, birocrație cât cuprinde, dar există și clienți fideli, există rețele și rețete bine organizate și consolidate. Și acest lucru este valabil fie că vorbim despre Consiliul Județean sau despre primării, cu precădere despre cele de municipii și orașe.
Este motivul pentru care încercăm o prezentare a proiectelor aprobate deja, în curs de aprobare sau de semnare a documentelor. Evident, vom face presiuni pentru o deschidere totală spre opinia publică, când se pune problema decontărilor. Am demonstrat în trecut că multe proiecte au beneficiat de decontări absolut aiuristice, că apăreau facturi care n-aveau legătură cu proiectul în sine, că, de exemplu, la unele cluburi sportive s-au făcut chiar falsuri, ca să amintim doar deconturile duble de la echipa de fotbal Ceahlăul sau competițiile de volei făcute doar pe hârtie.
La Primăria Piatra Neamț, începutul de an 2020 a marcat și aprobarea primelor proiecte de finanțare, cu precizarea că s-a făcut în ședință extraordinară. Comisia condusă de viceprimarul Luminița Vîrlan (PSD), având în componență consilierii locali Bogdan Gavrilescu (PMP), regretatul Paul Pintilie (PNL), Luminița Moscalu (PNL), Romel Bîrjoveanu(PNL), Cristian Tihenea (ALDE) și Florin Dumea (PMP), a discutat mai multe proiecte; pe unele le-a aprobat, pe altele nu.
Pentru început, vorbim despre proiectele din domeniul ”Cultură”, pentru care s-au aprobat 75.000 lei și ”Protecția Mediului”, unde s-au alocat 5.000 lei.
”Cultura este un lucru, iar spoiala e cu totul altul”
Sunt cuvintele unui cunoscut poet american, Ralph Waldo Emerson, autor și de ziceri celebre, care se potrivesc de minune în cazul de față, al primelor proiecte culturale aprobate la Piatra Neamț. La fel de bine se potrivește și o altă zicere a acestuia: ”La noi, cultura se termină cu o durere de cap”. Tabelul publicat în continuare arată cine ce a cerut, cine ce a primit și cum ar trebui să-i apuce pe unii durerile de cap.
Din start se remarcă lejeritatea cu care unele proiecte sunt incluse în categoria ”culturale”. Poate de aceea a și picat cel al unei asociații, Fifiland, care voia 47.000 lei pentru un festival ”dedicat copiilor și întregii familii”. Bani mulți pentru bugetul local, cam cât o rată lunară pentru datoria la telegondolă, dar mică pentru un festival cu asemenea ambiții. Nici cartea pe care o vrea publicată Asociația ”Club Sportiv Ecvestru Costache Lupu” nu prea poate fi inclusă la cultură doar pentru că ar fi ceva tipărit. Mai ales că suma cerută, 10.000 lei, este prea mică pentru o monografie de calitate și prea mare ceva încropit numai pentru a încasa niște bani. Consilierii nu s-au lăsat impresionați și au aprobat doar 5.000 lei. 
De ce avea nevoie profesorul Costache Lupu de 10.000 lei? Pe scurt: 2.500 lei pentru tehno-redactare, 7.500 lei pentru tipar și 1.000 cheltuieli de protocol la lansare. Nimic pentru cei care ar scrie cartea sau pentru cei care o documentează, semn că ea este deja pregătită și trebuie doar paginată. Și tipărită. Și lansată cu protocol. Proiectul, așa cum este conceput, pare mai mult o însăilare. Argumentul echipei este chiar Costache Lupu, prezentat ca un om cu ”experienţă în domeniul publicisticii, prin conducerea ziarelor săptămânale Gazeta de Bicaz şi Răcnetul Carpaţilor, precum şi diverse colaborări la cotidienele Ceahlăul, Monitorul, Realitatea şi posturile de televiziune 1 TV, Tele M, Est TV”.
Singurul argument care ține ar fi că activitatea ecvestră la Piatra Neamț merită o monografie profesional făcută, care să surprindă în pagini ”momentele importante care au marcat construirea, inaugurarea şi activitatea acestui complex sportiv. Apariţia acestei cărţi reprezintă o dovadă a eforturilor tuturor autorităților, a întregii comunități locale şi județene, care au reușit să realizeze unul dintre cele mai importante obiective de interes sportiv național şi internațional”.
Donația celor 5.000 de lei pare mai mult un gest de respect din partea comisiei pentru Costache Lupu decât aprecierea pentru proiect. Cu atât mai mult cu cât nu prea are ce căuta la secțiunea cultură. Poate doar cultură privită din punct de vedere administrativ.
Proiectul pictorului Ștefan Potop, ”Expoziție Chateau de Beaulieu”, pentru care a solicitat 20.000 lei, a convins comisia cam cât cartea d-lui Lupu despre baza hipică, adică s-a aprobat jumătate din cât a cerut pictorul. Suma este insuficientă și e ca și cum s-ar pune cruce expoziției care ”redeschide calea pictorilor nemțeni spre zona franceză a orașelor înfrățite cu Piatra Neamț”. După cum se spune în proiect, ideea vine chiar de la Jean-Luc Chervin, primarul din Riorges, prin intermediul Asociației Le Roannais-Piatra Neamț.
Explicațiile pentru refuzul de a finanța integral expoziția nu credem că ar rezista unei analize logice. Beneficii ar fi pe toate planurile, iar municipiul Piatra Neamț chiar ar avea de câștigat ca imagine. Oricum, mult mai mult decât în momentul când niște francezi erau adunați într-o sală de festivități din Roanne, pentru a pune la punct scheme de sprijin pentru Piatra Neamț, iar o delegație de doamne pietrene dădea iama în magazinele din zonă, făcând un shopping nesimțit. Poate dacă Ștefan Potop ar fi avut inspirația să invite și ceva funcționari din Primărie sau chiar ceva consilieri, ar fi avut posibilitatea unei finanțări mai generoase. Argumentele sale profesionale și artistice nu au impresionat, chiar dacă o lectură măcar superficială le-ar fi scos în evidență:
”Sunt profesor de arte plastice la Liceul de Arte «Victor Brauner» din Piatra Neamţ şi, în cei peste 32 de ani de activitate didactică, am educat elevii în spiritul creativităţii, identităţii culturale şi conservării tradiţiilor, contribuind la dezvoltarea capitalului uman din domeniul cultural. Din anul 2007, sunt Președintele Asociaţiei Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Neamţ.
Conduc această filială de 12 ani şi, în acest timp, am scris şi manageriat numeroase proiecte cum ar fi: Bienala de artă plastică «Lascăr Vorel» – ediţia a VI-a 2007; Tabăra judeţeană de arte plastice «Victor Brauner» ediţia I, Văratec 2007;
Tabăra judeţeană de arte plastice «Victor Brauner» ediţia a II-a, Oglinzi 2010; Tabăra judeţeană de arte plastice «Victor Brauner» ediţia a III-a, Tazlău 2014; Tabăra judeţeană de arte plastice «Victor Brauner» ediţia a IV-a, Tazlău 2015. Aceste proiecte au fost finanţate de către Consiliul Judeţean Neamţ cu sume cuprinse între 20.000 şi 30.000 RON.
Cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Piatra Neamţ am realizat 10 ediţii ale proiectului expoziţional «Oraşul Artiştilor» dedicat Zilelor Oraşului, precum şi 3 ample expoziţii: Galeria «Apollo» Bucureşti – 2007, Galeria «Artimundo» Bruxelles – 2007, şi Institutul Cultural Roman Veneţia – 2008. Aceste proiecte au avut finanţări cuprinse între 5.000 şi 15.000 RON. În anul 2010, am contractat şi derulat un program pentru ateliere GRUNDTVIG, programul de învăşare pe tot parcursul vieţii, cu ANPCDEFP, în valoare de 15.000 euro. În anul 2016, am realizat acţiunile Taberei de arte plastice «Victor Brauner» ediţia a V-a, conform acordului de asociere cu Consiliul Judeţean Neamţ, în valoare de 15.000 RON. (…)
Am realizat 4 Albume de artă: «Tazlău – Matrix», «Potop – Autoportret», «Chipuri din Piatra-Neamț», «Neamț – Leagănul copilăriei”.
Proiectul a picat, pictorul Ștefan Potop declară că a anunțat primăria că nu va semna contractul.
Nesimțire: Concert cu bilete vândute și finanțare pe bani publici
Cu exact 1.000 lei mai puțin decât expoziția lui Ștefan Potop a primit proiectul Asociației Județene a Organizatorilor de Evenimente din Botoșani pentru proiectul ”Concertul de anul nou”. Ineditul situației nu vine neapărat din punerea în balanță a celor două proiecte, ambele culturale în felul lor, cât din faptul că, în cazul celui de-al doilea, vorbim despre o afacere: niște oameni au organizat un concert, cu trupe, cu tot ce presupune asta și AU VÂNDUT BILETE, deloc ieftine. Cu ce tupeu vii să ceri bani public la un concert deloc caritabil? Și, mai ales, cu ce tupeu se poate aproba un asemenea proiect? Este, vorba cuiva, o ”bagabonțeală care frizează nesimțirea crasă”.
Cine a aprobat o asemenea finanțare, în condițiile în care s-au vândut bilete, este bun de plată. Nu din banii primăriei, din bani proprii.
Nesimțirea este și mai mare în condițiile în care s-au cerut 20.000 lei, cu motivații puerile: asigurarea unui sunet de calitate, contract cu Filarmonica, tipărituri! O nesimțire fără limite, care ar trebui sancționată imediat!
Porție de cunoaștere de 4.000 lei
Un alt proiect cultural – după părerea noastră, și el însăilat și plasat fraudulos la secțiunea cultură – este cel al Asociației ”Porția de cunoaștere”, coordonată de Gabriel Alexandru Vicu, altfel o asociație cu activitate remarcabilă, cu câteva realizări importante. Acum, s-a prezentat în fața consilierilor cu un proiect vag, care-și propune să organizeze trei întâlniri la un hotel din Piatra Neamț, fără să dea vreun amănunt despre invitați, cine sunt și cum interferează ei cu secțiunea la care a fost depus proiectul.
Poate și din acest motiv, proiectul nu a convins și, din cei 10.000 lei solicitați, s-au aprobat doar 4.000. Mulți pentru cum a fost scris proiectul, puțini pentru trei întâlniri, dacă nu se vând bilete.
Despre proiectul promovat de Asociația ”Folk-ul acasă în Realitate” nu sunt multe de spus. Au cerut 45.000 lei și au primit 35.000. O sumă nici mică, nici mare pentru un festival ”Turn Folk Piatra Neamț”, care s-ar afla la a doua ediție. Muzica folk, dacă este de bună calitate și nu doar un pretext de cheltuit bani, nu supără pe nimeni, dimpotrivă, chiar poate crea emulație. Pot fi bani cheltuiți cu folos dacă va fi un program coerent.
Asociația Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Neamț a venit și ea cu proiect, ”Primăvara Artelor”. Cum secțiunea era denumită ”Cultură”, nu și arte, nu a convins să-i fie finanțat proiectul integral. A cerut 15.000 lei și a primit 8.000. Probabil s-a considerat că o activitate culturală la Piatra Neamț poate fi făcută cu mult mai puțini bani decât un concert oarecare de anul nou.
Modul cum au fost alocați de Consiliul Local cei 75.000 de lei, ca finanțare nerambursabilă la secțiunea cultură, ridică multe semne de întrebare privind oportunitatea și necesitatea. Cel puțin în privința celor două proiecte strict culturale, al UAPR Neamț și al lui Ștefan Potop. Este greu de înțeles cum poate fi încadrată cultural o monografie de bază hipică și, la fel, cum se pot aproba bani pentru un eveniment care este unul comercial.
Sigur, la toate ar putea răspunde comisia, cu condiția să fi citit și analizat cu atenție proiectele. Lucru de care ne permitem să ne îndoim.
Protecția mediului într-o tabără de jurnalism
Secțiunea ”Protecția mediului” a fost mult mai slab animată cu proiecte. De fapt, în propunerea ajunsă pe masa consilierilor spre aprobare există o singură poziție, Asociația Bâtca Doamnei. Numele proiectului: ”Tabără de jurnalism de mediu”. 
Suma cerută este extrem de modestă, 5.900 lei, raportată la importanța subiectului și la scopul urmărit. Consilierii au aprobat doar 5.000 lei, puțin bulversați de diferența dintre ce scrie în proiect și titlul acestuia. Probabil, proiectul a trecut pentru că trebuia aprobat ceva și la secțiunea asta și pentru că le părea familiar, după ce, anterior, au aprobat (cel puțin) unul, denumit ”Școală de presă pentru ziariști voluntari”. Trecerea de la școală la tabără este aproape logică, lăsând deschisă calea unor proiecte pentru o tabără de jurnalism sportiv, de anchetă, de accesare de finanțări nerambursabile pentru cheltuirea banilor publici etc. Concluzia vine singură: cât timp există disponibilitate și interes în promovarea unor interese speciale, asemenea finanțări sunt posibile.
Ce cheltuieli presupune o ”tabără de jurnalism”, așa cum sunt ele prezentate de inițiatori?
Cu excepția cheltuielilor cu consumabile, foarte mici, de numai 170 de lei, și a celor cu masa, celelalte sunt discutabile. Nu e foarte clar dacă sunt premii, onorarii sau consultanță când se vorbește de 1.700 lei și nu sunt detaliate nici cheltuielile considerate servicii (filmare și montaj) în valoare de 2.125 lei. Asta în condițiile în care, oricum, sunt puțini bani pentru o tabără serioasă. Dar mulți pentru un proiect reșapat.
Jurnaliști sau jurnaliști de mediu?
Lecturarea proiectului ridică, de la început, o întrebare: e tabără de introducere în jurnalism sau una de pregătire specifică pentru cei care doresc să se implice în probleme de mediu? În proiect, apar mai mult generalități, nimic clar.
De exemplu:
”Asociația Bâtca Doamnei și-a propus formarea de jurnaliști voluntari prin organizarea unor cursuri destinate voluntarilor, elevi ai școlilor generale și liceelor din Piatra Neamț. Scopul proiectului a fost formarea de jurnaliști voluntari, ei înșiși reprezentanți ai societății civile, direct interesați să reprezinte cerințele comunității și să asigure o informare corectă asupra problemelor existente.
Prin acest proiect ne propunem să stârnim curiozitatea și interesul elevilor de gimnaziu și de liceu din Piatra Neamț față de jurnalism, să le transmitem acestora, prin mijloace interactive și adaptate nevoilor lor de cunoaștere, noțiuni elementare legate de practicile jurnalismului”.
Mult mai clar sunt descrise activitățile:
”După formarea grupei de lucru și câteva jocuri introductive pentru «spargerea gheţii», vor fi prezentate o serie de materiale informative despre noțiunile de bază necesare realizării unui material jurnalistic, în format prietenos, atractiv cu o puternică componentă vizuală (infografice, filmulețe) prin care aceștia să deprindă noțiuni elementare, specifice mediului jurnalistic. Fiecare material va fi însoţit de scurte exerciții interactive de însușire a noțiunilor, precum și de task-uri practice, de aplicare a teoriei învățate
Tema următoare vom învăța despre mediile tradiționale de transmitere a informației – știrile din ziar, știrile la TV – și cum se realizează acestea. Prin activități practice, vom învăța despre puterea fotografiilor și vom scrie primele articole.
Tabăra va continua cu sursele de informare offline sau online și pe veridicitatea acestora. Vom discuta despre vlogging ( foarte apreciat de tineri), dar și despre cum se realizează corect o știre. Ce transformă o simplă informație în ştire? Vorbim despre identificarea subiectului,documentare, verificare, relatare şi follow-up. Scriem corect jurnalistic, pornind de la fapte și explorăm puterea detaliilor.
La finalul proiectului, participanții, sub îndrumarea lectorilor, vor putea realiza un material de tip interviu sau reportaj, cu un subiect dat, care va fi publicat pe pagina de Facebook a Asociației Bâtca Doamnei”.
Nu se spune nimic despre mediu. Nici un cuvânt.
Este prezentat calendarul activităților, vag și el:
”Proiectul «Tabăra de Jurnalism de Mediu» se va desfășura în perioada ianuarie – aprilie 2020, pe ateliere de lucru.
Atelier 1: Drumul ştirii: de la informaţie la relatare. Cum identifici şi documentezi o ştire. Capcane şi piedici.
Atelier 2: Comunicare modernă vs comunicare tradițională.
Atelier 3: Cum construieşti conţinut în funcţie de public. Importanţa follow-up-ului.
Atelier 4: Fake news şi tehnici de manipulare. Cum verifici informaţiile?”.
Nicio surpriză: nu se pomenește nicăieri nimic despre Mediu și protecția lui.
Cu răbdare, mergând spre scopul pentru care a fost promovat acest proiect. ajungem la: ”Scopul proiectului este formarea de jurnaliști voluntari, ei înșiși reprezentanți ai societății civile, direct interesați să reprezinte cerințele comunității și să asigure o informare corectă asupra problemelor existente. Beneficiarii vor fi pregătiți și asistați în dezvoltarea de materiale jurnalistice scrise, foto, video sau audio care redau realitățile din comunitatea în care trăiesc prin dezvoltarea abilităților de comunicare, socializare și relaționare şi dezvoltarea capacităţii de a citi şi scrie corect, de a vorbi în public, de a convinge, de a dezbate o problemă, de a tolera punctul de vedere al altora şi/sau de a-l respinge în mod argumentat”.
Deci, nici aici nu e de găsit Mediul!
Sigur, ideea de a forma jurnaliști voluntari este salutară. Pentru asta, îți trebuie curaj, cunoștințe și experiență. Plus lectori care să știe cum se face o știre, care să fie modele din acest punct de vedere. Ar mai trebui să fii chiar tu un exemplu de acuratețe, corectitudine și elocvență, așa cum ar trebui să fie o știre, un reportaj sau o anchetă jurnalistică. Din păcate, proiectul abundă în greșeli, cauzate, evident, grabei în redactare și dorinței de a cuprinde cât mai multe idei în cât mai puțin spațiu.
Valentin BĂLĂNESCU
