Alarmele care răsună în fiecare miercuri de început de lună nu au absolut niciun efect asupra populației. Lumea își vede în continuare de ale ei și habar nu are care este diferența dintre alarma la dezastre (5 sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele) și alarma aeriană (15 sunete a câte 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele).

Evident, regulile pe care ar trebui să le respecte fiecare om sunt complet necunoscute. Așa stând lucrurile din august 2017 până acum, timp în care nu s-a făcut niciun fel de progres în materie de pregătirea populației, cu excepția comunităților de elevi cărora li se explică la școală cum să se adăpostească sub grindă în caz de cutremur, sirenele care urlă în fiecare lună par o activitate excesivă și inutilă. Deși de la nivelul IGSU lucrurile se văd altfel, în ciuda faptului că noțiunea de ”dezastru” este extrem de vagă și implică de la inundație, până la accident chimic.

”Scopul acestor antrenamente este de a verifica lanțul de alarmare pe două paliere: autoritățile publice locale trebuie să știe fluxul informațional și să alarmeze populația, iar pe de altă parte populația să știe simbolistica acestor sunete”, ne-a declarat maiorul Adrian Marin, purtătorul de cuvânt al IGSU. ”Ca de fiecare dată, părerile sunt împărțite, însă există multe aspecte pozitive, de exemplu erau zone neacoperite sau sirene care nu funcționau și s-au rezolvat aceste probleme”.

Cum înlocuirea unor sirene nu necesită totuși mai mult de doi ani, am întrebat până când se va derula acest tip de activitate, bifată doar pe jumătate, pentru că partea cu pregătirea populației este complet ignorată. Ni s-a răspuns că este vorba despre un exercițiu de alarmare ”pe durată nedeterminată” și atunci am făcut legătura cu piesa lui Patrick Bruel ”Lettre au père Noël”, în care – printre cerințele către Moș Crăciun se numără și ”Des mercredi sans sirène” (Zile de miercuri fără sirene). E clar că modelul acesta lunar de ”pregătire a populației”, care în județul Neamț chiar se făcea decent în zilele de 28 februarie ( Ziua Protecției Civile) și 13 octombrie (Ziua internațională pentru reducerea dezastrelor) a fost importat și aplicat doar parțial, conform tradiției.

Dar dacă s-ar gândi cineva de la nivel înalt să facă eficientă o astfel de activitate, ar trebui demarată o campanie de informare a populației în primul rând. Altfel, sirenele vor continua să urle în fiecare lună absolut degeaba și nu vor testa decât capacitatea românului de a înjura fără să se repete. Ca să nu mai vorbim că într-o situație reală de dezastru, toată lumea ar sta extrem de liniștită. (C.M.)

Parteneri

Mesagerul Bacău Jandarmii băcăuani în mijlocul copiilor: lecții de siguranță și bucurie la școlile de vară din Prăjești și Corbasca ZCH FOTO. Un motociclist a decedat, fiind strivit de o autocisternă. Accidentul s-a petrecut pe E 581, în Vaslui NewsEdge Palatul Sebestyen și Librăria Universității din Cluj sunt în centrul unei controverse. Comunicarea lipsă, principalul vinovat al scandalului termopanelor BusinessEdge Turismul a generat un deficit de 4,6 miliarde euro. Românii cheltuie în vacanțe aproape de două ori mai mulți bani decât reușește industria locală să atragă