Sunt deja mai bine de zece ani de când, grație intrării României în Uniunea Europeană, ni s-a spus, pe toate căile și prin toate mijloacele, că fondurile europene sunt nu doar soluția, ci chiar salvarea localităților românești. Că unii s-au folosit de această sursă de bani pentru a-și vedea de propriile interese se știe deja, mulți din ei fiind subiect de dosar DNA. Sunt, însă, și unii – destul de mulți! – care au fructificat legal această oportunitate, privind-o exact așa cum este: o șansă la dezvoltare, pe bază de proiecte. Aici intră, bunăoară, Grupurile de Acțiune Locală, care, pe baza parteneriatelor public-private, au atras fonduri nerambursabile pentru comunitățile pe care le reprezintă. Și au făcut-o ca la carte, fără să-și altereze reputația.
Un nemțean în fruntea FNGAL
Județul Neamț e bine plasat pe harta GAL-urilor, nu doar prin grupurile existente pe teritoriul său și proiectele accesate de ele, ci și prin Daniel Vasiliu, fost consilier județean, președinte al Asociației Drumurile Bistriței, plus secretar general și membru fondator al Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL).
”Am o experiență de 10 ani în administrația publică și implementarea fondurilor europene, iar în ultimii ani am creat o echipă de care sunt tare mândru!”, declară Daniel Vasiliu. ”Am învățat și am lucrat împreună cu colegii mei pentru a atrage fonduri europene, care sunt vitale satului românesc și micului urban, sprijinind bugetele slab finanțate ale primăriilor. Grupurile de Acțiune Locală sunt un parteneriat public-privat care solicită bani europeni pentru realizarea unor proiecte, iar GAL-ul în care am activat a atras, concret, aproximativ 12 milioane de euro, pentru a finanța proiecte ale fermierilor, ale micilor firme cu activități non-agricole, pentru activități sociale destinate celor defavorizați, dar și proiecte ale primăriilor, privind infrastructura rutieră, culturală și administrativă”, adaugă acesta.
Sigur, tot succesul este, de fapt, multă muncă. Echipa formată de Daniel Vasiliu are experiență acum, dar vine la capătul miilor de ore de studiu, de realizat proiecte, de întocmit și depus documentații. Cu fondurile europene nu-i de joacă!
Scurt inventar de proiecte și finanțări sau cum arată un portofoliu de succes
Asociația Drumurile Bistriței este formată din 15 localități din Neamț (Alexandru cel Bun, Piatra Șoimului, Săvinești, Roznov, Dochia, Mărgineni, Zănești, Borlești, Tazlău, Rediu, Podoleni, Români, Moldoveni, Bahna, Costișa și Cândești) și Filipeștii de Bacău. Multe investiții de pe teritoriul acestor localități își datorează existența proiectelor GAL și banilor europeni atrași, fie că e vorba de îmbunătățirea infrastructurii, de achiziția unor utilaje necesare primăriei sau de micii fermieri ori diverșii producători locali, care au văzut în programele europene soluția salvatoare pentru afacerile lor.
În perioada de finanțare 2007-2014, Asociația Drumurile Bistriței a atras 2,8 milioane de euro pentru realizarea proiectelor propuse de partenerii săi. În 2015, după stabilirea strategiei de dezvoltare locală, Drumurile Bistriței a reușit încheierea unui contract de finanțare a proiectelor de aproximativ 2,6 milioane euro.
Datele de la sfârșitul anului 2019 arată că, pentru actuala strategie de dezvoltare locală, prin Drumurile Bistriței au fost depuse 35 de proiecte, din care au fost selectate 30. Din acestea, 28 sunt contractate, unul a fost reziliat (la cererea beneficiarului), iar unul se află în evaluarea Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul regiunii nord-est Iași. Proiectele selectate se ridică la peste 2,06 milioane euro, ceea ce reprezintă 81,6% din valoarea aferentă strategiei de dezvoltare locală. Valoarea proiectelor contractate depășește 1,92 milioane euro, fiind cam trei sferturi din total. Prin proiectele câștigate, cele 15 primării și-au dotat serviciile din subordine (inclusiv cele pentru situații de urgență) cu utilaje de intervenție, de deszăpezire, buldoexcavator, tractor, etc., au investit în soluții convenabile pentru iluminatul public, au amenajat terenuri de sport, au înființat cantine sociale sau centre sociale de zi pentru persoane defavorizate.
Cele mai multe proiecte sunt pentru dezvoltarea durabilă: 15 investiții, însumând aproape 570.000 lei.
Pe măsura care finanțează infrastructura socială, a fost încheiat cu contract în valoare de 99.998,17 euro, iar un altul, aflat în evaluare la AFIR, se referă la investiții de 199.995,69 euro.
Pentru dezvoltarea activităților agricole, s-au depus 6 proiecte, toate câștigătoare, valoarea contractată fiind de 737.142 euro. Pe sectorul ”activități neagricole”, au fost depuse 5 proiecte, a căror valoare depășea 542.000 euro, dar numai 4 au primit finanțare (499.643 euro, în total), pentru că unul a fost reziliat de beneficiar. Un ultim proiect, finanțat cu aproape 15.000 euro, se referă la transferul de informații și cunoștințe în interiorul GAL.
Pentru Daniel Vasiliu, președintele Asociației Drumurile Bistriței, aceste date au altă valoare: ”Aceste date sunt importante, fiindcă arată interesul comunităților. Din 17 proiecte depuse, 16 au primit finanțare și aparțin beneficiarilor publici, iar 11 proiecte au fost depuse și 10 au primit finanțare pentru beneficiarii privați, fiind create 21 locuri de muncă”.
Forța și capacitatea GAL-urilor: 10.000 de proiecte, însemnând peste 1 miliard de euro din fondurile europene!
Evident, atragerea finanțărilor europene n-a fost și nu este ușoară. Nu va fi nici de-acum înainte, pentru că încă mai sunt multe de remediat. Încă sunt prezente birocrația, obstacole, chiar mentalități… Dar sunt și planuri.
”În calitate de secretar general al Federației GAL-urilor, care însumează 239 de entități la nivelul țării, alături de colegii mei, mă voi lupta, în primul rând, pentru debirocratizarea procedurilor și a documentației stufoase, care împiedică accesarea facilă a fondurilor europene”, declară Daniel Vasiliu. ”În ultimii ani, am reușit să normalizăm relațiile și optica celor cu care colaborăm, dar tot întâlnim piedici și mentalități care nu sunt în concordanță cu viziunea europeană de dezvoltare. Având calitatea de reprezentant al FNGAL pentru relațiile externe, în special în zona decizională de la Bruxelles, pot să afirm cu tărie că trebuie să fim mândri de ce au realizat GAL-urile din România, în comparație cu celelalte state UE. Putem fi un exemplu de bune practici, de care trebuie să țină cont orice guvern și să sprijine concret cea mai mare rețea națională de acest tip. O altă țintă este obținerea unui procent de 15% pentru GAL-uri în perioada 2021-2027. Asta înseamnă, practic, dublarea sumei alocate în exercițiul financiar 2014-2020 .Nu există în România o rețea mai larg răspândită, care să cuprindă peste 1.000 de specialiști în atragerea fondurilor europene, cu acoperire de 92,8% din teritoriul țării și 10 ani de experiență dovedită cu cifre concrete! Spun aceste lucruri pentru a avea o imagine clară despre forța și capacitatea GAL-urilor, care au generat aproximativ 10.000 de proiecte, însemnând peste 1 miliard de euro din fondurile europene! Bani care, la rândul lor, au atras de pe piața internă alte sute de milioane din cofinanțări, mii de oameni și-au găsit un loc de muncă, s-au creat sute de firme care generează taxe și impozite la bugetele locale, au creat emulație pentru tinerii din mediul rural și urban mic, dar și speranța pentru cei aflați în diaspora, că pot reveni în țară cu un scop precis”.
Cristina IORDACHE
Mesagerul Bacău UMB accelerează pe Autostrada Moldovei: Tronsonul Bacău- Pașcani a depășit 60% stadiu fizic, iar primele loturi se deschid anul acesta 
ZCH Închisoare cu executare pentru un accident soldat cu decesul a doi tineri 
NewsEdge De ce România nu mai produce fotbaliști talentați? Explicaţiile unui fost selecţioner U19 
BusinessEdge Canada ar putea deveni primul membru asociat al UE. Statutul nu există în tratatele europene 
