Duminica Floriilor

Mesagerul de Neamț urează tuturor persoanelor care poartă nume de flori un sincer

LA MULȚI ANI!

Floriile sunt sărbătoarea creștină care marchează intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, înainte de patimile Sale. În această zi, în popor sunt sărbătorite persoanele care poartă nume de flori: Narcisa, Viorica, Viorel, Florina, Florin ș.a.m.d.

Cu o săptămână înainte de trăirea Patimilor Domnului, Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, călare pe un asin, înconjurat de cei 12 Apostoli. Mulțimea, recunoscând-L ca fiind Fiu de Dumnezeu, L-a întâmpinat cu ramuri de finic și cântări de bucurie.

Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor. În tradiția bisericii creștine, există Deniile, care se oficiază în fiecare seară, începând cu ziua de Florii și terminându-se în seara din Vinerea Mare. Deniile sunt slujbe prin care credincioșii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte, și, apoi, la Înviere. Cuvântul ”denie” provine de la slavonul ”vdenie” și semnifică priveghere sau slujbă nocturnă.

* Legende creștinești ale salciei

O legendă din Ialomița spune că, atunci când a auzit că Iisus a fost răstignit, Maica Domnului a pornit să-l caute; ajungând la o apă, la malul căreia era o salcie, i-a zis să se facă punte și Maica Domnului a trecut pe ea, binecuvântând-o să nu se poată face cărbuni din salcie și să fie dusă în toți anii la biserică, în ziua de Florii.

O altă legendă povestește că, fiind urmărită de soldații romani, pentru a-i ucide pruncul abia născut, Maica Domnului a fugit pe un măgar din Nazaret, dar urmăritorii au ajuns-o și, atunci, ea s-a ascuns după tulpina unei sălcii, care și-a aplecat coroana ca să-i ascundă cât mai bine; de atunci, se spune, salcia crește așa cum o știm.

* Credințe și superstiții cu mâțișorii de Florii

Pentru Duminica Floriilor, fiecare familie de altădată avea grijă ca, din cea mai bună făină, în care se punea doar apă, sare și drojdie, să facă o pâine ”înstruțată” cu bucățele de aluat. Pâinea aceasta înstruțată, care se făcea numai în această zi, se numea ”văcăreață” și se mânca doar în acea casă, obligatoriu de toți membrii familiei și cei foarte apropiați acesteia.

Din bătrâni, se cunoaște că acela care, în Duminica Floriilor, înghite mâțișori sfințiți la biserică va fi scutit de dureri la mușchii grumazului sau de inflamarea amigdalelor. Credințele românești indică numai mâțișorii de salcie-pletoasă ca fiind cei ce trebuie duși la biserică în Duminica Floriilor, pentru a fi sfințiți. Mâțișorii se păstrează și peste vară, împreună cu ramurile de salcie, sub formă de coroniță, așezată la streașina casei sau a grajdurilor, iar, la vreme rea – zloată, trăsnete, grindină -, se punea o crenguță pe foc. Exista credința că fumul degajat prin ardere va împrăștia negura și va atenua vrăjmășia vremii.

Mâțișorii se mai puneau pe stupi, în credința că albinele vor aduce mai multă miere peste an. Țăranii de altădată mergeau cu salcia înflorită, luată de la biserică, la grajdul vitelor și le atingeau pe toate. La fel făceau și cu toți membrii familiei, având credința că cei din familie vor crește frumoși ca salcia, iar vitele să vor înmulți și vor înflori precum înfloresc mâțișoarele.

Atingerea sau lovirea se făcea încet, peste cap, mai ales la copii, apoi ramurile se puneau la icoane. Cei mai mulți le puneau pe la uși, sub streșini sau în casă, la grindă.

Prin alte sate, umbla vorba că nu este bine să fie aduse în casă și se puneau sub un căprior sau sub o streașină. Se credea că, dacă sunt introduse în casă ramurile cu mâțișori, poate să moară cineva din familie sau că nu le va merge bine vitelor.

* Leacuri magice cu mâțișorii de la Florii

Mâțișorii din ziua de Florii se păstrează peste an, pentru că sunt buni ca ”leac împotriva gâlcilor, frigurilor, durerii de grumaz, la oameni și contra ariciului la vite”. Cei care erau bolnavi înghițeau 1-3 mâțișori și le trecea, iar vitelor le puneau în tărâțe sau le afumau cu ele. Tinerii înghițeau câte un mâțișor întreg, imediat ce ieșeau din biserică, să nu-i doară gâtul peste an; alții – ca să fie sănătoși ca florile. Celor care aveau dureri se spate li se recomanda să umble încinși cu salcie în ziua de Florii și nu avea să-i mai doară mijlocul tot restul anului.

Unii gospodari scoteau mâțișorii de pe rămurele și îi duceau la stupi, ca să fie sfințiți și aceștia, să le meargă bine și să aibă spor în miere.

Alții le puneau pe straturile din grădină, ca să nu mănânce viermii vlăstarele tinerelor plante și mai apoi legumele.

* Control meteo cu mâțișori

În caz de tuna și fulgera, se afuma cu ei în casă, ca ea să fie păzită. La grindină, tunete, fulgere, furtună se puneau pe foc mâțișori, crezându-se că fumul ieșit pe coș împrăștie zloata. Alți oameni luau mâțișorii și cu tămâie din ziua de Paște și înconjurau casa de mai multe ori. Se credea chiar că se poate alunga grindina, ieșind în calea ei cu mâțișori, până a nu călca vatra satului.

Prin unele sate, se luau de la biserică câteva nuiele, spunându-se că e bine, ”să crească frumos cânepa”.

* Hramul ”Intrarea Domnului în Ierusalim”

În Duminica a VI-a din Postul Mare, în Calendarul creștin-ortodox este consemnat praznicul Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile, numită așa de popor de la florile pe care mulțimile de oameni le aveau în mână, aclamând intrarea lui Iisus în Ierusalim, ca Domn și Împărat. Evanghelia sărbătorii ne înfățișează pe Maria, sora lui Lazar, spălând picioarele Lui Iisus Hristos cu mir, în semn de prețuire și de recunoștință pentru că l-a înviat pe fratele ei. Apoi, Maria a șters picioarele Mântuitorului cu părul ei.

Căutând biserici și mănăstiri care au hramul ”Intrarea Domnului în Ierusalim”, nu am descoperit prea multe. Există două biserici în județul Arad, una în localitatea Chisindia, iar cealaltă în localitatea Șagu. În județul Iași există, de asemenea, două biserici ce au praznicul ”Intrarea Domnului în Ierusalim. Una se află la Șcheia, iar cealaltă în cartierul Tătărași din Iași.

Ne-am bucurat să aflăm că și la Piatra Neamț există o biserică cu acest praznic, în cadrul parohiei Bâtca Doamnei, la poalele cetăţii dacice. Începând cu 1998, anexa Doamna a fost desprinsă din Parohia Văleni şi s-a format o parohie de sine stătătoare, aflată de-a lungul pârâului Doamnei. Piatra de temelie a noului locaş de cult a fost pusă pe 20 februarie 1999, de P.S. Calinic Botoşăneanul. (sursa: batcadoamnei.ro)

Alte biserici ce poartă acest praznic mai există în județul Botoșani, localitatea Mesteacăn, în județul Giurgiu – Moşteni, în județul Galați – Smârdan.

Poate cea mai veche dintre lăcașurile menționate este biserica din satul Chisindia, Arad. Este atestată pe mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind descrisă ca o veche biserică din lemn, având hramul ”Duminica Floriilor”. De aici, în jurul anului 1808, a fost mutată pe locul unde se afla astăzi biserica din deal.