Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru prelungirea stării de urgență cu 30 de zile

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat marți, 14 aprilie a.c., decretul privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României.

Vă prezentăm în continuare textul decretului:

Având în vedere că, pe plan mondial, atât numărul de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, cât și numărul de decese provocate de acesta crește semnificativ, fără să existe, deocamdată, semne certe ale unei eventuale încetiniri a ritmului evoluției pandemiei sau ale unei plafonări a numărului de cazuri, în pofida restricțiilor fără precedent adoptate de statele lumii,

Ținând seama de faptul că, de la momentul instituirii stării de urgență pe teritoriul României prin Decretul nr.195/2020, atât numărul de îmbolnăviri înregistrate, cât și numărul de decese provocate de coronavirusul SARS-CoV-2 au înregistrat curbe ascendente,

Constatând că după instituirea stării de urgență în România și dispunerea graduală a unor măsuri restrictive și de distanțare socială:

– avem de-a face cu o răspândire intracomunitară, deocamdată limitată la nivelul a 10 județe (Suceava, Neamț, Timiș, Arad, Brașov, Hunedoara, Cluj, Constanța, Galați și Ilfov) și al municipiului București, ceea ce totalizează aproximativ 70% din numărul cazurilor confirmate,

– există două zone în care nivelul de răspândire a coronavirusului SARS-CoV-2 este de tip comunitar, respectiv municipiul Suceava și localitățile limitrofe, precum și orașul Țăndărei din județul Ialomița, pentru care a fost dispusă măsura carantinei totale,

Luând în considerare că se menține contextul excepțional care a determinat instituirea stării de urgență și că interesul public general reclamă prelungirea acestei stări excepționale, menținerea aplicării măsurilor deja adoptate, precum și adoptarea unor noi măsuri, care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei,

Văzând că în această perioadă necesarul de materiale și echipamente de protecție, dezinfectanți, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale sau alte produse necesare în contextul gestionării pandemiei de COVID-19 poate fi cu greu satisfăcut, în lipsa unor mecanisme adaptate, atât în materia achizițiilor publice – care să țină seama de urgența demersurilor, de volatilitatea prețurilor oferite de piață și de restricțiile impuse la export – cât și în materia donațiilor oferite entităților ce realizează un serviciu public – care să permită, de o manieră facilă, acceptarea și transferul bunurilor oferite,

Considerând că sunt necesare atât mecanisme care să permită rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public în condițiile legii, atunci când situația o va impune, cât și mecanisme referitoare la utilizarea materialelor din rezervele de stat sau de mobilizare,

Având în vedere că, dincolo de eforturile pentru asigurarea intervenției medico-sanitare, sunt necesare și măsuri care să permită asigurarea și menținerea capacității de intervenție a forțelor de ordine, atât pentru aplicarea și urmărirea respectării măsurilor restrictive instituite pe durata stării de urgență, cât și pentru prevenirea unor amenințări la adresa ordinii publice, de natură a afecta siguranța națională sau democrația constituțională,

Văzând că, pentru diminuarea efectelor generate de reducerea unor activități economice și sociale, ca urmare a măsurilor cu caracter preventiv sau restrictiv destinate protejării populației României, este necesară adaptarea măsurilor pentru a permite funcționarea neîntreruptă a administrației publice, a justiției și a altor servicii publice, a unor infrastructuri care asigură servicii esențiale pentru populație, stat și operatorii economici,

Întrucât protejarea economiei, prin măsuri specifice stabilite, de regulă, prin acte normative, și desfășurarea relațiilor de muncă sunt, în continuare, obiective de interes major pentru instituțiile statului,

Constatând că toate elementele mai sus prezentate fac parte dintr-un ansamblu de răspuns conjugat la actuala situație de criză generată de pandemia de COVID-19 și că, în egală măsură, sunt necesare pentru a asigura revenirea fără sincope majore la situația de normalitate,

Ținând cont de faptul că restrângerea exercițiului unor drepturi nu trebuie să afecteze substanța lor, ci să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit,

Ținând seama de faptul că prin măsurile instituite este vizat interesul public general în gestionarea evoluției COVID-19 în România,

Constatând necesitatea adaptării unora dintre măsurile prevăzute în Decretul nr.195/2020 în raport cu evoluția pandemiei în România,

Luând act de propunerea Guvernului pentru prelungirea stării de urgență, precum și de Hotărârea CSAT nr. 51/2020 privind necesitatea prelungirii stării de urgență și planul de acțiune la prelungirea stării de urgență,

În temeiul prevederilor art. 93 alin. (1) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, precum și ale art.3, art. 10 și art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.453/2004, cu modificările și completările ulterioare,

Președintele României decretează:

Art. 1. – Începând cu data de 15 aprilie 2020, se prelungește cu 30 de zile starea de urgență pe întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr.195/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020.

Art. 2. – Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi şi libertăți, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 3 alin. (5):

• libera circulație;
• dreptul la viață intimă, familială și privată;
• inviolabilitatea domiciliului;
• dreptul la învățătură;
• libertatea întrunirilor;
• dreptul la grevă;
• dreptul de proprietate privată;
• libertatea economică.

Art. 3. – (1) Pe durata prevăzută la art.1, măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă sunt stabilite în anexa nr.1, iar măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală sunt stabilite în anexa nr. 2.

(2) Implementarea măsurilor de primă urgență cu aplicabilitate directă, prevăzute în anexa nr.1, este în responsabilitatea ministerelor de resort și a celorlalte organe de specialitate, potrivit domeniilor aflate în competența acestora, în măsura în care prin prezentul decret nu se stabilește altfel.

(3) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct.1-6 din anexa nr.2 se dispun de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Măsurile de primă urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute la pct.7 din anexa nr. 2, se dispun de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Măsurile prevăzute la alin.(3) și (4) se dispun potrivit evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii:

• intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
• frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
• numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
• capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
• capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
• măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
• capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
• apariția altor situații de urgență.

(6) Conducerea aplicării măsurilor stabilite prin ordonanță militară sau prin ordinul prevăzut la alin.(4) revine Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 4.– (1) Coordonarea și conducerea integrată a acțiunilor și măsurilor de răspuns cu caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu celelalte instituții implicate, prin Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției.

(2) Instituțiile prevăzute la alin.(1) desemnează în cadrul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției personal cu funcție de decizie.

Art. 5. – Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile instituite prin prezentul decret, precum și cele dispuse în aplicarea acestuia.

Art. 6. – Instituțiile sprijină structurile Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea acestuia, în îndeplinirea misiunilor, conform legislației în vigoare.

Art. 7.– Pe durata prevăzută la art.1, se mențin măsurile dispuse prin actele emise pentru punerea în executare a Decretului nr.195/2020, în măsura în care prin prezentul decret nu se dispune altfel.

Art. 8. – Anexa nr. 1 și anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul decret.

Art. 9. – Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data de 15 aprilie 2020.

Art. 10. – Prezentul decret se transmite Parlamentului în vederea exercitării atribuției prevăzute de art.93 alin.(1) din Constituție.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret

PRIM-MINISTRU

LUDOVIC ORBAN

Parteneri

Mesagerul Bacău Mașina unui polițist din Buhuși, atacată de mulțimea agitată, adunată în fața sediului Poliției ZCH FOTO. Cascadorie nedorită cu mașina. Un accident petrecut la Pipirig s-a soldat cu rănirea a 5 persoane NewsEdge Frumuseţea şi credința ca limbaj de stat. Scurte însemnări despre epoca Sfântului Constantin Brâncoveanu BusinessEdge Povestea Campbell: Cum a devenit supa condensată un simbol al industriei alimentare americane și al artei pop