La vreme de prohibiție, carantină în Suceava, pandemie, ordonanțe militare, amenzi date din exces de zel și restricții aberante (cum e cea de a merge în altă localitate să-ți cultivi grădina sau interdicția de a merge să aprinzi o lumânare la cimitir) există o specie care se bucură de libertate totală: pescarii. Pardon, braconierii, pentru că doar pescuitul comercial este permis, cel sportiv fiind interzis în această perioadă.
Și în ciuda efectivelor de polițiști, jandarmi – de la două posturi montane care există pe traseul Bicaz-Ceahlău-, plus vigilenții de la AJVPS care au în grijă fondul piscicol din Lacul Bicaz, atât sâmbătă, cât și duminică, de Florii, câțiva amatori de pește proaspăt din 3 județe (Neamț, Suceava și Harghita) s-au întâlnit, nestingheriți pe malul lacului. Poza este făcută de la distanță, de pe malul celălalt, dacă ar fi fost de aproape s-ar fi putut observa cum absolut toți pescarii erau fără măști și, evident, fără mănuși. În primul rând nu aveau ce să caute acolo, și pe parcursul celor două zile au fost cel puțin 100, iar în al doilea rând suntem îndreptățiți să ne întrebăm cum au parcurs asemenea distanțe fără să-i controleze nimeni. Ce-or fi scris în declarațiile pe proprie răspundere? Ce urgențe puteau invoca? Nemaivorbind că nu au intrat în contact doar între ei, ci au oprit la stațiile peco pentru carburant și la minimarket-urile de la Poiana Largului ca să-și ia de băut.
Nu putem decât admira forțele de intervenție care amendează câte o bătrânică doar pentru că a întârziat 10 minute la cumpărături, câte un fermier care a omis să scrie ora la care se întoarce de pe câmp sau câte un nefericit care a ieșit să se dezmorțească și aleargă la 400 de metri de bloc. În rest, să fim sănătoși cu toții fizic, că de interpretat dispoziții și de excese de zel combinate cu crase neglijențe, nu ne mai vindecă nimeni!
C.M.
