Parcul Național Ceahlău, emblematic pentru județul Neamț este o arie protejata de interes national,dar și european.
Pandemia COVID-19, care a influențat și încă mai influențează activitățile noastre cotidiene, ale tuturor, a dus la schimbare programului de lucru al personalului Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău, prin sistarea activităților de monitorizare a turismului și intensificarea altor acțiuni ce țin de buna gospodărire a unei arii naturale protejate.
Vom prezenta, în continuare, principalele preocupări ale rangerilor parcului în perioada în care restricțiile impuse de prevenirea răspândirii virusului au limitat accesul turiștilor pe munte.
Imagini cu specii ”timide”
Cu ajutorul camerelor de supraveghere s-au obținut imagini cu exemplare din specii ce alcătuiesc fauna parcului, această activitate, aflată în curs de desfășurare sub îndrumarea biologului administrației, oferind rezultate pentru evaluarea efectivelor și distribuția populațiilor. Am avut satisfacția obținerii unor cadre cu exemplare din specii mai “timide”, greu de văzut, greu de imortalizat în imagini, cum este cazul râsului (Linx linx ) sau al pisicii sălbatice (Felis sylvestris). Prezența acestora, ca și a exemplarelor de urs (Ursus arctors), cerb (Cevus elapus), capră neagră (Rupicapra rupricapra) în proximitatea așezărilor rurale din vecinătatea parcului ne face să credem că perioada de restricție impusă oamenilor a avut un efect benefic pentru faună, absența turiștilor asigurând mult râvnita liniște care trebuie păstrată în mirificul Ceahlău.
Educație prin sancțiuni
Odată cu relaxarea restricțiilor privind deplasarea, odată cu revenirea turiștilor pe Ceahlău, am avut neplăcuta surpriză să constatăm că unii au înțeles că încheierea stării de urgență echivalează cu oportunitatea încălcării legilor ce guvernează protecția ariei protejate. Am fost nevoiți să dăm o sancțiune contravențională pentru abaterea de la traseele turistice semnalizate, ca urmare a suprinderii, în cursul unei patrulări, a doi turiști, într-o zonă în care am vrea să fie păstrată intimitatea muntelui, în care capra neagră să-și crescă iezii în liniște, fără prezența musafirilor nepoftiți. Suntem hotărâți să suplimentăm activitatea de educație ecologică prin aplicarea de sancțiuni contravenționale. În acest sens, pe lângă activitățile de patrulare și prezența camerelor de supraveghere, vom încerca să sancționăm și pe cei care, sub falsa dragoste de munte, își etalează narcisismul prin selfie-uri ce le demonstrează superficialitatea și prezența în zone în care nu au ce căuta, incriminându-se singuri.
Relocare populațiilor de triton și broaște
Drumul județean DJ 155F Durău-Izvorul Muntelui (cunoscut și sub numele de Axial) este în curs de reabilitare. Mare parte din traseul acestuia străbate Parcul Național Ceahlău și,în mod firesc, pentru realizarea lucrărilor a fost necesară obținerea avizului administrației parcului, aviz ce impunea o serie de condiții pe care executantul trebuie să le respecte pentru ca impactul asupra mediului să fie minim. Pe parcursul realizării investiției s-a observat prezența unor amfibieni în zona de execuție a lucrărilor. Protejarea acestora a fost posibilă doar prin relocarea în alte zone din parc. Este vorba de exemplare de tritoni (Ichthyosauraal pestris și Lissotritonmontandoni) și broaște (Bufobufo și Bombinavariegate).
Monitorizarea exploatării forestiere
Una din activitățile personalului unui parc național este și monitorizarea lucrărilor de exploatare forestieră. Ceahlăul, ca și toate celelalte parcuri, este împărțit în zone cu măsuri restrictive diferite, în ce privește conservarea biodersității. Cea mai mare parte a parcului o reprezintă zona de protecție integrală, zonă în care nu se extrage, sub nici o formă, material lemnos. Este zona în care pot fi văzuți arbori doborâți de vânt, în vecinătatea traseelor turistice și chiar a căilor rutiere, arbori ce rămân pe loc, indiferent de valoarea lor economică, putrezesc și asigură baza unui lanț trofic necesar dezvoltării altor forme de viață. Este zona în care intervenția omului este exclusă, natura făcându-și propriile reglaje. La periferia parcului, în așa numita zonă tampon, sunt premise lucrări de exploatare a materialului lemnos, în conformitate cu prevederile din amenajamentele silvice. Toate aceste lucrări se fac cu respectarea legislației, rangerii parcului având sarcina supravegherii acestei activități. Din păcate sunt frecvente sesizări în mediul online, din partea unor răuvoitori susținuți de ignoranți, care văd doar fapte ilicite, furturi de material lemnos, propuneri de interzicere a exploatărilor și alte aberații de acest gen. Lemnul este o sursă regenerabilă, s-a exploatat dintodeauna și e firesc să se valorifice aceastăsursă de energie și materie primă.
Lucrări de reparații și întreținere
Pe parcursul acestei primăveri s-au realizat lucrări de reparații și întreținere a infrastructurii turistice, respective panouri indicatoare și locuri de popas.
Proiect pe Google Meet
Ca o premieră, impusă de restricțiile privind deplasarea elevilor, derivată din criza sanitară ce impune distanțarea fizică ca premiză a evitării răspândirii noului coronavirus, în parteneriat cu Colegiul Național “Dimitrie Cantemir” din Onești, este în curs de derulare, în perioada 25-29 mai 2020, în cadrul categoriei de activități “Școala Altfel”, proiectul “Prietenii Ceahlăului”, proiect educațional de mediu, realizat în mediul online, pe Google Meet. Pe parcursul derulării proiectului, profesorul Sorin Ifrim, de la colegiul mai sus menționat va fi prezent, fizic, în Parcul Național Ceahlău unde, cu sprijinul personalului Administrației Parcului și al Jandarmeriei Montane, va prezenta elevilor lecții având ca obiectiv dobândirea de către elevi a unor cunoștințe teoretice despre activitatea de turism montan, reguli de comportament pentru a respecta natura, și cunoașterea la nivel teoretic a celor 3 trasee montane din Masivul Ceahlău care au ca punct de plecare Izvorul Muntelui.
Câinii de la Cabana Dochia s-au retras, doi au fost adoptați
Dacă în sezonul estival al anului trecut am avut reale probleme cu câinii vagabonzi în vecinătatea cabanei Dochia, lipsa turiștilor, care le dădeau de mâncare, a făcut să plece și câinii, retrăgându-se spre satele din jur. Cea mai umană soluție este adopția. Personalul nostru a adoptat doi câini, sperăm să ne urmeze exemplul și alți iubitori de munte și de animale.
Constantin Andraș, șef pază în cadrul Administrației Parcului Național Ceahlău
Un comentariu
Aiurea. Ieri erau 8 caini la Dochia si probabil dupa 01 iunie o sa fie mai multi . Asa cum au coborat pe timpul restrictiilor asa o sa apara inapoi si iar scanceli ca nu se gasesc solutii. Cainii sunt de talie mare si sunt agresivi.
Mai mergeti pe munte domnilor rangeri !!!