Sfârșitul de an școlar în învățământul preuniversitar înseamnă un moment al bilanțului pentru o întreagă generație. Fiecare unitate de învățământ își desemnează șeful de promoție, iar Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” o are în această postură onorantă pe Mateea Monac. A terminat liceul cu media 9,94, foarte aproape de „zecele perfect”, doar cu o singură medie de 9 în cei patru ani de învățământ preuniversitar. O fată care a depășit handicapul unei navete zilnice pentru a învăța acolo unde-i place și ce-i place.

– La ce materia ai avut media 9 și ce crezi că s-a întâmplat. A fost ambiția profesorului de a nu pune 10, pur și simplu, sau a fost o notă meritată?

Media generală 9,94 a însemnat o singură medie de 9 în cei patru ani de liceu, restul doar 10. Și nu a fost la început, în perioada de acomodare la liceu, ci în clasa a XII-a, la limba și literatura română. Nu pot spune că m-a durut acea notă pentru faptul că a fost la un obiect pe care îl consider greu, o materie de bacalaureat și știam că atâta merit. Doamna profesor Anca Baroi a punctat corect și în general pune note pentru exact atât cât știi. Într-adevăr, pe lângă celelalte medii, toate de 10, arăta urât, dar important este că a fost o medie pe care am meritat-o. Nici mai mult, nici mai puțin.

– Acum, că a venit vorba de carnetul de note impecabil, când ai știut că, cel mai probabil, vei fi șefă de promoție?

Cred că undeva pe la jumătatea clasei a XII-a am intuit că acesta va fi rezultatul, dar nu am fost sigură și nici nu a fost un scop în sine. La finalul clasei a XI-a am _redate cheia liceului și cumva era un semn. Era, se știa că într-acolo se îndreaptă lucrurile, dar urma clasa a XII-a, un an greu, cu presiunea bacalaureatului, astfel că ce se întrevedea atunci, putea să se schimbe în anul care urma. Cum spuneam, nu am urmărit să fiu șef de promoție, nu a fost un țel, un obiectiv, drept consecință chiar în ultimul an am avut media 9.

– Pentru aceste rezultate cel mai probabil ai „rupt” mult din timpul liber pe care puteai să-l aloci activităților extrașcolare… Cât timp ai alocat studiului?

Ținând cont că eu am fost șefă de promoție la terminarea gimnaziului, știam că înseamnă să trag mult, să învăț zi de zi și să aloc mai multe resurse, inclusiv timp, procesului de cunoaștere, în defavoarea timpului liber. Locuiesc în Bodești și acolo am făcut școala generală unde am absolvit cu media generală 9,98 dacă nu mă înșel. Nu pot spune că sunt o fire competitivă, pentru că nu am considerat că trebuie să concurez cu cineva. Concuram eu cu mine ca să arăt că pot, că știu, și să îmi demonstrez că pot să fac tot ce îmi propun. Am făcut naveta zilnic de la Bodești, 30 de minute dus, 30 întors, plus trezirea mai devreme, timpul până vine autobuzul, plus mersul până acasă sau școală. Da, a fost foarte solicitant, în special până m-am obișnuit că trebuie să fac asta. Pentru că plecam de acasă în jurul orei 7:00 și mă întorceam undeva pe la 15:30. Dar mereu mi-a plăcut să învăț, dintotdeauna, din clasa pregătitoare. Mi-a plăcut foarte mult să merg la concursuri, la olimpiade. Pot spune chiar că este un fel de hobby. Fac asta și în timpul liber, și uneori învăț, pur și simplu, de plăcere. Nu cred că am pierdut absolut nimic dedicând studiului atât de mult timp. Sau oricum, nu am pierdut nimic esențial. Pentru că am încercat, în egală măsură, să ies pe afară și să mă bucur de anii adolescenții, anii de liceu, pentru că știu că nu-i mai întâlnesc. Sunt conștientă că doar o dată sunt la vârsta aceasta în care ești cumva mai liber. Pentru că în timp vor apărea responsabilități și alte necesități și griji, poate mai împovărătoare.

– Așa stând lucrurile, cum a fost bacalaureatul și încotro te îndrepți de acum înainte?

Am dat examen la matematică, română și geografie. La română am luat 9, la matematică am luat 9,95, iar la geografie am luat 9,65. Nu m-am gândit să fac contestație având în vedere faptul că la română era o notă mult mai mare decât mă așteptasem. La matematică știam, eram conștientă că am o mică greșeală undeva și că nu va fi nota maximă. Astfel încât nu avea rost să fac contestație și nu cred că aș fi obținut o notă mai mare. La fel și la geografie. Am aplicat la două facultăți, matematică și facultatea de construcții, la Iași. Am intrat la ambele, cu toate că la matematică a fost concurență mare, 2-3 pe loc, iar la construcții chiar mai mulți. Dar am preferat să urmez matematica pentru că îmi place mai mult și este o facultate foarte bună. Am fost inspirată de doamnele profesoare din gimnaziu și liceu, iar pasiunea dânselor pentru matematică m-a atras foarte mult. Mi-a plăcut și în continuare îmi place foarte mult matematica, fiind singurul obiect la care lucrez de plăcere chiar și când nu am ce face. Sincer, cred că sportul e materia care nu prea mi-a plăcut, mai ales că am o mică problemă de sănătate și nu prea puteam susține efortul. Româna cred că este total opusă matematicii în topul preferințelor. Îmi place să citesc foarte mult, dar nu pot eu să stau să învăț, să citesc la această materie. În esență vreau să spun că mai mult sunt atrasă de științele exacte.

– Fiecare generație vede sau aude că bacalaureatul este înfricoșător. Este? Crezi că ar trebui schimbat ceva în structura acestui examen național?

Consider că ar fi necesare modificări, în special la limba și literatura română. Este mult prea mult ca un elev să învețe atâtea opere și atât de multe caracterizări. Sunt opere vechi, nu sunt de actualitate, am vrea poate să vedem o poveste contemporană. Și este greu pentru un copil să stea doar să învețe opere. Cred că ar fi mult mai bine dacă ar trebui să facem un eseu la prima vedere. Sau s-ar putea introduce și gramatica, asta chiar ar fi util. Pentru că sunt elevi care ajung în ultimul an de liceu și nu știu să scrie corect. Așa că ar fi chiar necesar să studiem gramatica nu doar la școala generală, să fie materie de liceu și examen de bacalaureat. A ști gramatică, a ști să vorbești și să scrii corect este ceva ce îți rămâne toată viața, ceea ce nu pot spune despre eseurile care nu ne mai folosesc după ce trecem de bacalaureat. În ce privește gradul de dificultate, consider că bacalaureatul este descris să pară mult mai greu decât este de fapt, pentru că toată lumea pune presiune. Noi lucrând și văzând cam ce avem de făcut, ne dăm seama că nu este atât de complicat, vedem că nu e așa de greu pe cât ni se spune că e. Și știm că e un examen care ne definește cumva viitorul, pentru că dacă îl trecem, avem alte porți deschise, alte opțiuni, pe când dacă nu îl avem sau îl picăm, se cam închid uși. Viitorilor candidați, celor care trec acum în ultimul an de liceu, dar chiar și celor care intră la liceu le-aș spune să nu se lase influențați de opiniile negative a celor din jur, pentru că bacul nu reprezintă nicidecum sfârșitul vieții. Dimpotrivă, este un început, e un nou început frumos.

– Suntem în era digitalizării, în secolul vitezei, contemporani cu apariția inteligenței artificiale. Se preconizează că nu peste mult timp unele meserii vor dispărea. Consideri că poate înlocui, să zicem, un profesor? Ai vreo temere în acest sens?

Nu cred că este un scenariu sustenabil. Deși lumea evoluează și tehnologia în sine se dezvoltă, nu cred că unele domenii ar putea fi înlocuite de inteligența artificială. Asta deoarece tehnologia poate da erori. Și oamenii pot să greșească, doar că tehnologia îți dă un rezultat acum și imediat îți dă alt rezultat. Și poate iarăși îți va da alt rezultat, pe când un om, dacă face același lucru, ajunge la un singur rezultat de fiecare dată. Cam așa cred eu că stau lucrurile. Tot ce știu la acest moment le datorez profesorilor și părinților mei. Le mulțumesc în special părinților, dar și profesorilor, atât celor din gimnaziu, cât și celor de la liceu. Pentru mine au fost mentori, au fost și rămân nu doar profesori, ci oameni care au reușit să ne învețe adevărate lecții de viață.

A consemnat Gabi SOFRONIA