Părțile urâte ale orașului; Ruine și mizerie în Dărmănești

Pietrenii care locuiesc în zone civilizate și pe care drumurile nu-i poartă prin toate cartierele orașului poate nici nu știu ce peisaje urbane de mare efect estetic pot descoperi. Desigur, fiecare construcție care stă să cadă, fiecare centrală termică părăsită și fiecare morman de moloz are povestea lui, cu argumente, chestiuni juridice, neputințe, dar nu explicațiile scutesc retina de suferință.

În spatele magazinului Adridan din Dărmănești există o fostă centrală termică, acum ”securizată”, în sensul că arată ca după explozie, dar nu se mai poate intra în interior. Printre gratii se poate vedea locul în care erau, cândva, cazanele care încălzeau blocurile din jur. Oamenii care trec zilnic prin zonă spun că acum este bine față de perioada în care imobilul devenise un depozit de gunoaie și un adăpost ideal pentru șobolani. Și dau exemplul altor centrale care au devenit magazine, baruri sau sedii de firme, o variantă de preferat, chiar dacă se referă cu subînțeles la cei care au ”pus mâna pe ele”.

Pe strada Grigore Ureche, la doi pași de centrala ”reper al cartierului” este o alta, parțial renovată, în sensul că mai bine de două treimi a devenit sediu de firmă. A rămas un capăt pradă ploilor, care au lucrat sistematic atât la fațadă, cât și în interior, aspectul fiind în concordanță deplină cu numărul anotimpurilor pe care le-a traversat clădirea . Într-unul din colțurile fostei centrale, chiar în marginea aleii de acces în blocul de alături este, de foarte mult timp, un autoturism abandonat, cu parbrizul și geamurile sparte, plin de gunoaie, dar cu numerele de înmatriculare la locul lor. Existența acestui ”obiect” nu face decât să confirme faptul că acolo unde există mizerie și abandon, se încurajează comportamentul de perpetuare.

Cinematograful Cozla pare ”locuit”

Aflat în vizorul unor promisiuni certe de reabilitare, mereu repetate și încă neconcretizate, Cinematograful Cozla este folosit și acum ca ”locuință socială”. Chiar dacă toate intrările au fost zidite, oamenii fără adăpost, obișnuiți cu spații mari, au scos cărămizile dintr-un perete și și-au făcut o intrare de ”urgență”. Neinspirată, pentru că exact deasupra se scurge apa dintr-un burlan, dar suficient de respingătoare pentru ca nimeni să nu încerce să pătrundă în interior. Din cât se poate vedea în jurul ”porții”, locatarii folosesc servicile unei firme de catering, pentru că tacâmuri de unică folosință și caserole de toate dimensiunile sunt împrăștiate peste tot, alături de alte resturi de obiecte folositoare la ”casa omului”. Oricum, nu doar retina curiosului are de suferit, ci și întregul sistem olfactiv.

În partea nordică a clădirii, undeva în laterala intrării principale – fost punct de întâlnire pentru mulți adolescenți care sunt astăzi de vârsta a doua -, este o saltea aruncată, probabil folosită cândva de oamenii fără adăpost, și alături – câteva zeci de doze și sticle goale.  Ca și în cazul centralelor abandonate, impulsul oamenilor de a arunca tot felul de lucruri în preajma cinematografului abandonat, dar atractiv pentru o anumită categorie de locuitori ai urbei, se dovedește ”constructiv” pentru aspectul de ansamblu. Și discutăm despre un ”ansablu” aflat între blocuri, la doi pași de un magazin Profi și în spatele magazinului Orion.

Cel mai recent anunț, făcut de primarul Dragoș Chitic, despre clădirea cinematografului – emblematică pe timpuri -, datează chiar din luna mai a acestui an și se referă la un proiect de reabilitare, cu fonduri europene, în valoare de 1,6 milioane de euro.

Fostele sere: o palmă pe obrazul orașului

Cine ajunge, din greșeală pe strada Pepinierei, nu poate fi decât surprins să constate ce-a rămas din celebrele sere, care altă dată erau un simbol al bogăției și diversității. Terenurile pe care erau solare în care se cultivau  flori, dar și legume, au devenit un ”armonios” depozit de moloz și gunoaie, grupate în grămezi printre scheletele fostelor clădiri. Se știe că serele au fost cumpărate de o firmă de construcții care, teoretic, ar trebui să aibă suficiente utilaje să igienizeze zona. Practic, ruinele și mizeria de la fața locului nu indică deloc faptul că acea porțiune face parte dintr-un oraș turistic. Și este treaba municipalității să notifice proprietarii de terenuri și clădiri care nu dau dovadă de responsabilitate în gestionarea bunurilor pe care le dețin. Peisajul este sinistru și chiar dacă, aparent, este undeva la o margine de oraș, practic se află în imediata apropiere a unei biserici cu o arhitectură superbă, frecventată de multă lume.

Același gen de construcții lăsate în voia sorții sunt pe malul Cuiejdiului, în apropierea locului unde a funcționat fostul bazar. Tot felul de hale, mașini abandonate, rampe, construcții care par să fie folosite doar pentru a ascunde bunuri furate sau pentru a dezmembra televizoare (de exemplu, există câteva zeci de carcase într-o astfel de clădire). Și mulți locuitori de etnie, care nu sunt deranjați absolut deloc de priveliște, dar devin agresivi când văd pe cineva făcând poze, ca și cum zona pe care se simt ”stăpâni” trebuie protejată de ochii lumii.

În albia Cuiejdiului, spre care există acces direct din foarte multe curți de pe ambele maluri, se văd dovezi de civilizație, din loc în loc. De pe partea străzii Nicu Albu – o zonă pentru care se băteau pietrenii cu ani în urmă să prindă teren de construcții – imediat ce se termină partea cu vile, începe o altă lume. Câteva case ponosite, gata să cadă, cu mormane de crengi, pungi, haine aruncate exact pe terenul viran din față, dezvăluie un alt fel de oraș. Un oraș al periferiei, al mizeriei acceptate, al toleranței față de nerespectarea  regulilor minime de bun simț.

În Piatra-Neamț sunt 29 de centrale abandonate

În aproape fiecare cartier din oraș există centrale termice abandonate, iar în cele mărginașe sunt și gropi de gunoi ad-hoc sau zone sinistre cum sunt cele de la fostele sere sau fostul bazar. Poliția locală ne-a informat că, în tot orașul, sunt 18 centrale termice vechi (construite din zidărie) și 11 centrale termice tip container dezafectate, restul având alți proprietari decât UAT Piatra Neamț.

”Poliția Locală Piatra Neamț s-a autosesizat sau a fost sesizată cu privire la prezența persoanelor fără adăpost care au pătruns in interiorul unora dintre respectivele imobile dezafectate și aflate într-o stare avansată de degradare”, ne-a declarat Irina Ștefănescu, purtătorul de cuvînt al Poliției locale Piatra-Neamț. ”Persoanele în cauză au fost obligate să elimine deșeurile depozitate, au fost îndepărtate din zonă și îndrumate către centrele de asistență socială din cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Piatra Neamț, în același timp fiind și sancționate contravențional. Cele mai multe sesizări au venit din partea cetățenilor și asociațiilor de proprietari din apropierea centralelor termice situate pe străzile Veseliei, Grigore Ureche, Progresului, zonele respective fiind incluse în itinerariile zilnice de patrulare ale echipajelor Biroului Ordine Publică, astfel încât pătrunderea persoanelor fără adăpost în incintele respective să fie depistată în timp real. Cu ocazia constatării faptului că în interiorul clădirilor în cauză au pătruns alte persoane decât proprietarul, Primăria Piatra Neamț și CJ Apaserv Neamț (o parte dintre centrale se află în patrimoniul companiei), prin compartimentele de specialitate, au fost notificate și li s-a solicitat, conform legislației în vigoare, să securizeze imobilele, să le igienizeze, astfel încât să se prevină depozitarea de bunuri, obiecte ori deșeuri menajere sau pătrunderea de către persoane fără adăpost, în interior”.

Vom continua să prezentăm imagini din cartierele unde centralele termice, dar și terenurile-depozit de deșeuri nu par să deranjeze pe nimeni.

Cristina MIRCEA

Parteneri

Mesagerul Bacău Piața auto din Bacău se mută în centru: Expoziție de mașini istorice, modele de ultimă generație și ateliere interactive pentru copii ZCH Video-Foto. Cupa Comunei Vânători-Neamț la șah NewsEdge PIB-ul României dă semne de reechilibrare. Alexandru Nazare explică ce s-a făcu bine BusinessEdge Analiză: Bursele europene sfidează „blestemul” din august. 5 crize explică reputația proastă a lunii