Interviu cu primarul Cristinel Gheorghiu, despre problema inundațiilor
Domnule primar, ați avut necazuri în ultima vreme din cauza căderilor mari de precipitații?
– Comuna noastră este „abonată” la inundații, iar după evenimentele din ultimele zile așteptăm comisia formată la ordinul prefectului de Neamț. Precipitațiile căzute au inundat o locuință de pe malul Bistriței, dar și șase hectare de teren arabil. Pentru o comună care are o suprafață limitată de teren arabil, șase hectare este foarte mult. Apa a mai intrat și într-un gater în satul Stejaru şi a fost colmatată pânza de apă freatică a comunei. Am oprit alimentarea cu apă a comunei, am mers pe foraj și am rezolvat cât de cât problemele. Nu puteam lăsa populația fără apă. Din păcate, cantitatea de apă potabilă nu asigură necesarul la această oră. Vom remedia și această problemă doar în condițiile în care nu mai plouă. În aceste condiții, când consumul este mare, este nevoie să apelăm și la priza de suprafață.
În ultimii ani câte reprize de inundații au fost în comună?
– Au fost multe și nu le mai știu numărul însă anul cel mai dezastruos a fost 2018. Important este că au fost foarte puțini ani fără inundații. În anul 2015 inundațiile au avut acelașinivel ca și în 2018. Au fost aceleași probleme, iar apele au ieșit toate din albie. Cursul pârâului Stejaru a fost blocat iar apa și-a urmat cursul pe drum. Acolo dacă nu se va regulariza în viitorul apropiat s-ar putea să se întâmple o tragedie, ba chiar o catastrofă. Norocul satului a fost că viitura a venit în timpul zilei. Dacă venea noaptea, era dezastru și piereau mulți oameni. Paradoxal, din debitul pârâului o treime a curs pe albie și două treimi pe drum. Acolo este o zonă locuită de rromi pe care apa ar fir ras-o de pe fața pământului.
Ați primit ajutoare de la Guvern?
– Ajutoare financiare au venit de la Guvern doar în 2018. Evaluările Comisiei instituite de instituția prefectului la acea vreme au estimat o pagubă de aproximativ 60 de miliarde lei vechi. Din această sumă am primit aproximativ 40% de la stat cu care am refăcut cât am putut infrastructura distrusă. Au fost și zone precum Bușmei unde nu au fost rezolvate problemele nici măcar în proporție de 10%.
Pe cursul Farcașei mai curg versanții?
– Așa este, curg, iar fenomenul se petrece după inundațiile din 2018. Avem trei zone cu alunecări de teren în albie, cea din aval este cea mai periculoasă și care poate bloca albia și devia cursul apei prin sat. La fel încă două zone în amonte.
Cine ar putea să vă ajute?
–
În județul Neamț singura persoană care ar putea să ne ajute ar fi prefectul. Riscul cel mare este în satul Stejaru, dar și la Farcașa. Important este că în satul Farcașa a fost modernizat drumul comunal cu întărirea unor maluri care protejează satul. Trebuie regularizate toate pârâurile, inclusiv torenții care produc mari daune.
Mai sunt probleme în satul Frumosu?
– În acest sat, zilele trecute a fost inundat drumul care trece pe lângă canalizare. La Bușmei am amenajat niște praguri care să protejeze malurile acolo unde a fost un gabion transversal. În acest sat, din fericire, nu au fost precipitații atât de puternice încât să producă daune ca în trecut. Mai avem pagube și în satul Popești, unde a trebuit să amenajăm un acces pentru patru familii. Acolo este o prăpastie de 15-20 de metri pentru care a fost nevoie de cel puțin 100 de camioane cu anrocamente pentru a umple golul. Pentru această lucrare am primit 9.000 de lei noi, sumă insuficientă pentru a acoperi cheltuielile. Ca să acoperim acel spațiu am fost nevoiți să cărăm betoane vechi dar și alte materiale. În final, nu am mai avut de unde aduce material așa încât am pus ballast și pământ din aluviuni. Dacă am face un calcul, numai pentru încărcatul mașinilor și transport reiese o sumă enormă față de cei 9.000 de lei pe care i-am primit de la autorități. (Rep.)
Proiecte finalizate sau în curs de execuție
- Alimentare cu apă în satele Farcașa, Stejaru și Bușmei (2007-2011);
- Extindere rețea de alimentare cu apă pe 1.600 metri în Stejaru și Farcașa (2011-2012);
- Amenajare parc de joacă pentru copii (2009);
- Reabilitare exterioară, alimentare cu apă și amenajare toaletă sediu primărie (2010);
- Extindere Școala cu clasele I-VIII Farcașa pentru construcția unui grup sanitar și a unei săli de festivități (2010-2011);
- Reabilitarea Căminului Cultural Frumosu și amenajare grupuri sanitare (2011);
- Reabilitarea Căminului Cultural Popești și înlocuire acoperiș (2009 și 2012);
- Intabularea tuturor pășunilor din domeniul public al comunei (2012 și 2014)
- Foraje de mare adâncime în satul Stejaru pentru suplimentarea debitului rețelei de alimentare cu apă (2015 și 2016)
- Centrul Local de Informare Turistică Farcașa (2015)
- Modernizarea terenului de sport în satul Farcașa (2015)
- Amenajare torent Pârâul Crucii în vederea prevenirii inundațiilor (2015)
- Înlocuire șarpantă și învelitoare la acoperișul sălii de sport în satul Farcașa (2016)
- Modernizare drum comunal DC 154 Stejaru – în execuție
- Rețea de canalizare cu stație de epurare în satele Farcașa și Frumosu – în execuție
- Casă de cultură în satul Farcașa – în construcție.
- Modernizare rețea de iluminat public în comuna Farcașa
- Modernizare drumuri de interes local în comuna Farcașa: drum vicinal Farcașa (str. Bisericii), DC 190 Poiana Popești (str. Poienii), str. Gârlei (sat Frumosu)
Proiecte depuse pentru finanțare
- Amenajare torent pârâu Bușmei, comuna Farcașa;
- Reabilitarea torenților pentru prevenirea inundațiilor în comuna Farcașa, sat Farcașa- torent pârâul Soci, torent pârâul Ciucii și torent pârâul Slatinii.
- Reabilitare sală de sport comuna Farcașa
- Înființare sistem de alimentare cu apă și extindere canalizare în satele Frumosu, Popești, Farcașa și Bușmei.
- Modernizare străzi și drumuri în satele comunei Farcașa – modernizare cu covor asfaltic a unui număr de 29 de străzi și drumuri cu o lungime de 8,8 kilometri.
Mesagerul Bacău DSVSA Bacău a început controalele la cantinele din școli și la operatorii de catering, odată cu începerea noului an școlar 
ZCH Pompierii nemțeni își deschid porțile de Ziua Pompierilor 
NewsEdge Românii își schimbă obiceiurile de cumpărare. Ce produse dispar primele din buget 
