Cu două săptămâni înainte de 14 septembrie, când am fost asigurați de către toată lumea că va începe noul an școlar, cuvântul de ordine în școli este „scenariu”. Până la una dintre culorile alese de guvernanți, cei responsabili de buna desfășurare a cursurilor văd negru în fața ochilor. Câți elevi vor putea încăpea în clase? Cum vor sta în bănci? Câți vor învăța de acasă? Ce vor face cei care nu au posibilitatea nici de a ajunge la școală, nici de a utiliza un dispozitiv de pe care să participe la cursuri? Cum va fi asigurată protecția elevilor și cadrelor didactice?
În mod firesc, toată lumea își dorește reîntoarcerea la învățământul clasic, cu elevi în bănci și profesori la catedră. Toate școlile au fost chemate să-și evalueze spațiile de care dispun și de ce-ar mai avea nevoie. Nevoile, ca de fiecare dată când suntem înaintea unui nou an școlar, sunt multe. Inevitabil, se ajunge la bani și, oricât ar părea de prozaic, printre altele, nu poți cere profesorului să stea la catedră 8 ore pe zi fără să-i asiguri o plată corespunzătoare. Ca să respectăm adevărul, anul acesta coronavirusul este cel care acum ia prin surprindere învățământul. În alți ani se vorbea despre lipsa manualelor, despre lipsa autorizațiilor sanitare, despre toalete în curte, dar toate aproape că au dispărut din discursul public și, în locul lor apare, a apărut spectrul pandemiei. Pentru că, în ciuda eforturilor făcute de directori în a-și imagina cum se va învăța în școli, nu există nimic sigur. Situația se poate schimba de la o zi la alta și criteriul numărului de infectări pe localitate pare a fi singurul care dictează, ceea ce generează o stare de incertitudine. În acest moment directorii de școli au simulat „în orb” – fiindcă nici până acum ministerele Sănătății și Educației nu au adoptat un set clar de principii care să-i ghideze – și, uneori cu autoritățile, alteori consultând părinții, s-au străduit să facă măcar un necesar pentru variantele în care ar putea funcționa școlile. Încă se inventariază nevoia de spații, de laptopuri și tablete, de personal, materiale de curățenie și dezinfectanți, pupitre și multe altele. Pe perioada vacanţei, toată lumea s-a rugat ca să dispară virusul, care încăpățânat, testează sistemul de învățământ, unul extrem de rezistent la schimbare.
O piatră de încercare – distanțarea în clasele cu 40 de elevi
Cea mai mare problemă care va trebui, cumva, rezolvată, este cea a distanțării fizice între elevi. Că va fi de un metru, de un metru și jumătate, încă nu este clar, setul de reguli elaborat de ministerul Sănătății și ministerul Educației fiind abia lansat în dezbatere publică. Dar, de la această distanțare în sala de clasă pornesc toate celelalte probleme care se cer rezolvate.
Școlile bune din orașe, unde învață și câte 40 de elevi într-o clasă, sunt cele care au cea mai grea misiune în organizarea cursurilor din toamnă. Fiindcă în orașe și lipsa spațiilor este o problemă, directorii școlilor trebuie să facă echilibristică între dorința firească a părinților de a se reveni în bănci, a profesorilor de a fi plătiți, dacă vor face ore suplimentare și a protecției sanitare pe care trebuie să o asigure tuturor.
În municipiul Piatra-Neamț sunt câteva astfel de școli și una dintre acestea este „Elena Cuza”. Din toamnă sunt așteptați peste 1.200 de elevi în 43 de clase, inclusiv copii de grădiniță. Dumitru Letos, directorul școlii, ne-a declarat că, în acest moment, după toate scenariile pe care s-a lucrat, singura variantă posibilă este împărțirea elevilor în două schimburi. Asta nu înseamnă că se rezolvă toate celelalte aspecte, fiindcă școala are în subordine și grădinița unde, la fel, trebuie luate măsuri de siguranță sanitară și care presupun spații în plus:
„E dificil de stabilit acum sub ce formă vom începe noul an școlar, pentru că este acest draft în dezbatere publică și deocamdată alte informații nu sunt. Din ce am analizat până acum, noi, ca să asigurăm distanța fizică de minim un metru, suntem obligați să împărțim în grupe clasele cu peste 25 de elevi. Mergem pe deschiderea fizică, dar nu știm nici unde ne încadrăm la nivel de localitate: în scenariul verde, galben sau roșu, ca număr de infectări, sunt cifre pe care trebuie DSP-ul să le comunice. Dar, deschiderea anului școlar în varianta verde ar însemna grădinița să funcționeze, clasele de primar să funcționeze integral în două schimburi, gimnaziul V-VII o grupă la școală și o grupă online, iar clasa a VIII-a la școală în două schimburi. Acesta este scenariul fezabil pentru școala noastră, părinții ar dori ca toți copiii să vină la școală, dar în clasele V-VII nu putem, fiindcă nu putem aglomera clasele, holurile. Pentru această variantă, învățătorii noștri sunt de acord să lucreze în schimburi, iar sindicatul a spus că va face toate demersurile să se plătească orele suplimentare. La gimnaziu, e un pic mai delicat cu clasele a VIII-a, unde vor fi ore suplimentare pe cele două schimburi, nu știu dacă toți profesorii au disponibilitatea de a face ore suplimentare neplătite, aici e problema. Pentru varianta jumătate de clase la școală, jumătate online de acasă, așteptăm de la Primărie să ne mai dea 5 laptopuri și 5 camere web performante, mai avem 5 camere la școală. Pentru grădiniță, am cerut primăriei suplimentare de săli, ar fi varianta cu creșa din clădirea alăturată, care nu mai funcționează și să preluăm acele spații. E dificil la programul prelungit de grădiniță, nu știu cum ne vom organiza, mai ales că avem și grupe cu 30 de copii. Deci, fizic, nu se poate asigura distanțarea și, în acest moment, nu avem soluții, așteptăm aprobarea de la primărie și consiliul local. Cred că va fi nevoie și de personal în plus de îngrijire, și la școală, și la grădiniță, fiindcă nu are efectiv cum să fie întreținută curățenia și realizată dezinfecția la două schimburi. Am estimat că ar fi nevoie de minim 10 femei de serviciu pentru școală și pentru grădiniță. Iar, dacă ni se vor da spații pentru grădiniță, vom avea nevoie și de educatoare. Ideea este că ministerul Educației, Guvernul trebuie să investească în învățământ, altfel nu vom putea asigura condițiile necesare”.
Așadar, o singură școală și numeroase probleme care ar trebui rezolvate, cumva, în cele două săptămâni care au mai rămas.
Practica în învățământul profesional…
La liceele tehnologice și cu învățământ profesional nevoile sunt mai profunde și situațiile și mai delicate. În orașul Târgu Neamț, de pildă, este Colegiul Tehnic „Ion Creangă”, care are peste 1.700 de elevi, iar liceenii din clasele de tehnologic trebuie să facă și ore de practică. Pe lângă faptul că peste 1.300 dintre elevi fac naveta din comunele învecinate și problema transportului este, în pandemie, mult mai dificil de rezolvat ca distanțare fizică și asigurarea legăturilor între localități. Directorul Gheorghe Apetrei crede că, cel puțin teoretic, situația din 14 septembrie nu se va schimba foarte mult față de ce a fost până acum, însă admite că nu doar școala poate găsi soluții:
„La noi se conturează scenariul galben, pentru că noi deja învățam în două schimburi și scenariul verde ar fi imposibil, pentru că ar însemna dublu de spații și de norme de predare. Vom pune accent deosebit pe participarea elevilor la ore, cu respectarea distanței de minim un metru, astfel că rămân între 5 și 7 elevi pe fiecare clasă care să stea acasă și să participe online la ore, prin rotație zilnică. Trebuie să punem camere de luat vederi cu rotire 360 de grade și care să transmită elevilor care învață de acasă. Avem resurse să le achiziționăm. Putem distribui profesorilor pe care-i avem orele de predare suplimentare care vor fi. Dar, această variantă este una de lucru, mai trebuie să se stabilească la nivelul ministerului și alte reglementări, instrucțiuni care trebuie elaborate, ca să știm cum să procedăm în fiecare situație care poate apărea”.
Cât privește practica elevilor de la tehnologic, soluția pare una la îndemână: „Practica elevilor noștri va fi tot la agenții economici, fiindcă nefiind o zonă puternic industrializată, partenerii noștri sunt firme relativ mici și vom repartiza grupe mici de elevi, ca să se asigure distanțarea necesară. Se va face și în atelierele liceului, ca și până acum, dar vom face grupe mai mici de elevi și-i vom împărți între ateliere și agenți economici, după posibilități. O ușoară problemă va fi cu elevii din turism și alimentație, fiindcă încă sunt restricții în Horeca, dar nu depinde de noi cum vor evolua lucrurile în acest domeniu. Totuși, să nu uităm că, din cei peste 1.700 de elevi, circa 1.350 sunt navetiști și trebuie să ne gândim cum să facem grupele pentru practică”.
… și miile de elevi navetiști
Un alt liceu cu învățământ profesional, unde elevii învață meserii în domenii construcții, electric și mecanic, este Colegiul Tehnic „Petru Poni”, din Roman. Practica pentru aceste meserii este nu doar obligatorie, conform programei, ci absolut necesară. Conducerea colegiului a găsit o rezolvare pentru noul an școlar, însă, fiindcă din cei peste 800 de elevi, sunt cam 600 care fac naveta, varianta este una de sacrificu:
„Noi, deocamdată, mergem pe scenariul galben. Avem clasele a XII-a integral la școală, iar pentru clasele IX-XI și învățământul profesional facem grupe alternativ o săptămână la școală. Asta, pentru ca să putem aduce toți elevii la ore, noi avem foarte mulți navetiști și ca să vină de după-amiază e foarte dificil”, explică Mariana Gabriela Dascălu, directoarea colegiului.
„Ar însemna, ca să putem aloca o oră pentru dezinfecția spațiilor, să prelungim programul de cursuri până la ora 21. Chiar dacă reducem pauzele, am ajunge undeva la ora 20, iarna este inuman să trimiți copiii noaptea acasă, probabil mulți nici n-au autobuze sau unii mai trebuie să meargă și pe jos până acasă. Pentru elevii care vor rămâne acasă, avem circa 300 care au nevoie de laptopuri. Suntem în proiectul ROSE și am solicitat deja 70 de laptopuri, plus cele 10 ale noastre, mai rămân de asigurat tabletele de către ministerul Educației. Pe de altă parte, tot prin ROSE am implementat o platformă, de vreo doi ani de zile, accesul elevilor la materiale și lecții e mai facil de pe o tabletă sau un telefon. Dar, avem două variante, care depind de dotările pe care le vom avea: conexiunea la internet este o problemă, dacă toți lucrează online nu știu dacă resursele noastre fac față, astfel că ne-am gândit să înregistrăm orele, avem dotări, apoi trimitem elevilor lecțiile pe dispozitivele lor. Deci, un sistem hibrid – la școală o parte din elevi și online, dacă duce conexiunea de internet sau ore înregistrate. Pe partea de practică, rămânem în atelierele noastre și am decis să renunțăm la practica la agentul economic. Vom organiza practică săptămânală în atelierele pentru elevii de la construcții, electric și mecanică. Există posibilitatea ca, restrângând pauzele, să-i aducem în două schimburi, cu terminarea programului la ora 18, ceea ce e altceva. Vom vedea ce va fi cu stagiile de pregătire practică, de regulă le programam la sfârșitul anului școlar. Până atunci mai este, sperăm să fie altă situație”.
În concluzie: „Acum, trebuie să facem o analiză de risc, să alegem varianta cea mai puțin rea. Însă, așteptăm ultimele precizări de la ministerul Sănătății, pentru varianta finală, ca să știm cum să procedăm. Deocamdată, ni s-au cerut doar situații privind numărul de elevi care pot încăpea într-un atelier și organizarea pe grupe. Oricum, nici înainte nu încăpeau și-i împărțeam între agenții economici și ateliere. Iar, în această perioadă nici nu putem face multe în școală, suntem centru de examen pentru Bacalaureatul de toamnă și distanța între bănci trebuie să fie de 1,5 metri, nu de un metru cum se recomandă pentru noul an școlar. Acum am construit un scenariu, forma finală va fi după 1 septembrie”.
Directori vremelnici în an pandemic
Situațiile sunt diferite, de la școală la școală, de la o localitate la alta, în funcție de cât de mult s-au implicat autoritățile locale. În plus, peste nesiguranță și frica de infectare, s-a suprapus o altă ciudățenie: 41 de directori de școli au fost proaspăt numiți, pe un an și ei trebuie, de la 1 septembrie, când intră numirea în vigoare, să găsească soluții. Până atunci, unii din foștii directori au schițat câteva scenarii și au analizat variantele cerute de inspectorat și minister. Care din scenarii va fi adoptat în aceste școli, cel conceput de fosta conducere sau planul noului director, rămâne de văzut. De pildă, la Şcoala Gimnazială nr. 2 Piatra-Neamț, încă actualul director Ciprian Neța, care și-a dat demisia și a fost înlocuit cu Stela Andrei, crede că o soluție ar fi învățarea în două schimburi. Într-o școală care are și 40 de elevi în clase, pare dificil de organizat cursurile:
„Indiferent ce se va decide, este clar că nu mai pot ține 1.300 de copii în școală. Și atunci, orice scenariu s-ar aplica, vor fi două schimburi, dimineața și după-amiaza. În acest caz, normal ar fi să se facă un sacrificiu din partea inspectoratului sau a ministerului și să-mi permită să am acele 12-14 norme în plus la gimnaziu, ca să-i putem aduce pe toți elevii la școală, să nu sacrific jumătatea de elevi care ar învăța online de acasă. Am făcut niște testări, am pus o cameră de filmare în clasă, eu stând la tablă și elevii acasă. Cei care lucrau de pe laptop sau calculator mi-au spus că văd ce se scrie la tablă, cei care lucrau de pe telefon sau tabletă abia vedeau tabla. Și-atunci, pentru câteva norme în plus, nu cred că este normal să sacrific jumătate din elevii de gimnaziu pentru online de-acasă. Ăsta este punctul de vedere pe care-l susțin pentru gimnaziu. În plus, așteptăm fondurile de la primărie ca să achiziționăm lămpi cu ultraviolete pentru toate sălile de clasă, asigurând dezinfecția suprafețelor și a aerului în pauza dintre schimburi. Mai trebuie achiziționate și pupitre individuale ca să putem respecta distanțarea, fiindcă, dacă păstrez băncile actuale, cu două locuri, îmi încap doar 15 elevi în clasă și ar trebui să fac 3 schimburi! Am făcut două simulări, cu 20 și 25 de bănci, și, în final ajungem să respectăm legea educației! Ar trebui să mai achiziționăm, din 500 necesare, cam jumătate, fiindcă mai avem vreo 200 și ceva în școală. Dar, din proiectul aflat în dezbatere publică, urmează ca pe 10 septembrie să se decidă dacă școala începe fizic sau altfel, dar noi, școala, trebuie să fim pregătiți cu mult înainte. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență poate decide să începem fizic după 14 septembrie, în funcție de câte cazuri de infectare sunt. Dar și așa, noi trebuie să fim pregătiți și pentru fizic, și pentru online. Toate demersurile – inclusiv cu asigurarea normelor, organizarea în schimburi, decizia consiliului de administrație al școlii – trebuie făcute cu mult înainte de 10 septembrie! Cred că ar fi timp, dacă avem răspunsuri clare de la inspectorat pe organizarea agreată”.
„Să lăsăm frica și să ne asumăm cu toții responsabilitățile”
În ciuda numeroaselor probleme existente în școli și comunități, de la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Neamț, lucrurile se văd, cel puțin la nivel de vorbe, clar. Chiar dacă nu sunt norme și reguli oficial apărute, chiar dacă abia s-au dezghețat angajările, principiile după care trebuie să se organizeze învățământul sunt simple, crede inspectorul școlar general Mihai Obreja:
„S-a cerut descentralizare și acum avem descentralizare, doar că trebuie să ne-o asumăm: de la inspectorat, directori de școli, până la autorități locale și părinți. Am trecut prin ce a fost mai greu în primăvară, am organizat școală fizic în ultimele două săptămâni din iunie, am avut examene naționale la elevi și concursuri pentru profesori, cred că știm cu toții ce avem de făcut. Din datele pe care le am, până la ora actuală majoritatea directorilor și-au pregătit organizarea învățământului în școli pentru 14 septembrie. Ideea este să se respecte regulile de până acum: distanțare fizică de un metru, circuite separate, materiale de dezinfecție suficiente, separatoare din plexiglas unde școlile nu au suficiente săli de clasă, purtarea măștii de către elevi și personalul școlilor. Nu este nimic nou! Problema transportului pentru elevii navetiști va trebui rezolvată împreună cu toți factorii de decizie, pentru armonizarea traseelor cu noul program al școlilor. Practica elevilor din învățământul tehnologic și profesional este, de asemenea, reglementată în draftul ministerului Educației. Avem cu ce face treabă, problema este să colaborăm, pentru că Școala este a întregii comunități. Vreau să insist și asupra faptului că sunt bani suficienți pentru deschiderea anului școlar: sunt fonduri din finanțarea complementară rămase din perioada în care învățământul a fost suspendat și pe care școlile trebuie să-i primească de la primării, pentru a achiziționa materialele și bunurile necesare începerii noului an școlar în condiții de siguranță. Îndemnul meu către primari, profesori, părinți este că școala trebuie să înceapă la 14 septembrie cu prezența fizică a elevilor în bănci! Copiii au nevoie de profesori, cum și profesorii au nevoie de elevii lor, aceștia nu pot fi formați adecvat fără contactul cu profesorul. Să ne asumăm cu toții responsabilitățile și să lăsăm frica, să ne gândim la viitorul copiilor noștri”.
Cristina IORDACHE
