”Noi pregătim copiii pentru examene și nu-i pregătim pentru viață”

Interviu cu Andrei Nica, președintele Asociației Tinerilor Avocați Excelsior Neamț

Condusă de Andrei Nica, Asociația Tinerilor Avocați Excelsior a devenit o prezență constantă în viața publică și, în special, în cea a instanțelor unde era firesc să fie întinsă prima mână de ajutor. Datorită unei echipe mici, formate din Andrei Nica, Andreea Florea și Cătălin Costea, există acum, în județul Neamț două camere pentru audierea copiilor la Tribunalul Neamț și la Judecătoria Piatra-Neamț. Privit din afara sistemului un astfel de proiect nu poate fi perceput drept o realizare importantă decât de oamenii care-și pot imagina ce se întâmplă în mintea unui copil care urmează să fie dat spre adopție sau trebuie să-și exprime părerea despre părintele cu care ar vrea să rămână după un divorț. Un divorț pe care, adesea, și-l asumă, deși indiscutabil nu s-a produs din vina lui. Un spațiu cald, colorat, viu, nu schimbă esențial situația, dar stimulează copilul să fie el însuși. Și să-și exprime starea nefiind timorat de un decor mult prea sobru, cum e o sală de judecată sau un birou de magistrat. Despre ideea amenajării unor astfel de spații, despre proiecte viitoare și despre conceptul de caritate am discutat, liber, cu avocatul Andrei Nica.

– Când a luat ființă Asociația Tinerilor Avocați?

Asociația a fost înființată în anul 2002, sper că nu mă înșel, eu nici măcar nu eram avocat pe vremea aceea. Președinte era atunci doamna Anca David care este și acum colegă cu noi. Eu am intrat în Barou în anul 2013, când asociația era inactivă. Mă implicasem la vremea respectivă în asociația Rotaract din care am făcut parte aproape 5 ani de zile. M-am obișnuit cu astfel de proiecte caritabile, dar când am împlinit vârsta de 30 de ani nu am mai putut fi membru Rotaract, deși am decis să mai rămân totuși un an, nu mai aveam drept de vot, ci pur și simplu asistam la ședințe.

– Cât ați fost în Rotaract, ce fel de proiecte ați derulat?

Foarte multe proiecte. Cele mai importante erau la sfârșit de an când organizam un bal la restaurantul Central. Acolo invitam antreprenori din fiecare domeniu și ne alegeam, în fiecare an, o cauză nobilă. De exemplu, iarna trecută am avut ca scop să strângem o sumă consistentă de bani pentru a izola termic, a pune centrală, calorifere și termopane la școala din Gârcina. Deja s-a finalizat acel proiect, sper ca domnul care candidează acum la Primăria Gârcina să nu-și aroge el meritele. Acum doi ani am făcut un laborator de chimie și informatică la o școală din Girov, adică am dotat-o complet cu bănci, parchet, mobilier, calculatoare, proiector. Făcând astfel de lucruri urmărim ca mai multe generații să poată beneficia de ele.

– Când a devenit activă asociația și cum?

Înainte de pandemie când am văzut că la Tribunalul Arad s-a făcut o cameră special amenajată pentru audierea minorilor și atunci am luat hotărârea, eu având și norocul să-i am pe administratorii companiei Vitamin Aqua ca prieteni și vecini. Am apelat la ei pentru o sponsorizare și mi-au răspuns din prima afirmativ, mai ales că era vorba de copii. Am vorbit și cu administratorul Mobexpert Piatra-Neamț, care s-a implicat și el și așa am reușit să facem un proiect foarte frumos. După aceea am intrat în starea de urgență și am început să strângem bani, să donăm alimente la oameni nevoiași, am avut o colaborare bună cu Asociația ”Născută înger”, apoi ne-am dus către animale și am donat hrană pentru Asociația “Ham” Piatra-Neamț. Tot în pandemie am terminat de amenajat acea sală la tribunal și atunci i-am promis doamnei președinte Cristina Florea că vom face o astfel de cameră și la Judecătoria Piatra-Neamț în toamnă. Ne-am ținut de cuvânt, acum am plusat, am zis că o să facem și la judecătoriile din Bicaz, Târgu Neamț și Roman. Sper, cu ajutorul sponsorilor, să pot amenaja astfel de camere în tot județul Neamț.

– Judecătoria Bicaz este prima pe listă?

Da, pentru că eu încă din timpul stagiaturii mergeam și la Bicaz, eram acolo înscris de serviciu și am dat de niște spețe care m-au lăsat mut. Acolo lumea fiind, poate, mai puțin educată, în mediul rural se știe că la școală ajung mai puțini copii, cu siguranță și părinții lor au o lipsă de cultură, de educație și astfel se întâmplă foarte multe lucruri nu tocmai plăcute. De la agresiuni sexuale, la pedofilie, rele tratamente aplicate minorului, abuzuri emoționale.

– Și în situații de acest gen ar trebui audiați copii separat?

Da, pentru că sunt foarte timorați și poate inclusiv personalul de la parchete și de la poliție ar trebui să fie instruit să știe cum să-i abordeze pe acești copii și cum să discute cu ei. Din păcate lasă de dorit și acest aspect. Nu trebuie să ascundem adevărul sub preș, trebuie să spunem lucrurile și să le rezolvăm. Viitorul nostru este tineretul și dintr-o generație la alta parcă evoluăm, dar în același timp suntem într-un declin pe alte laturi ale vieții.

– Ce alte proiecte aveți în desfășurare sau în intenție?

Ne dorim să facem o bibliotecă la Baroul Neamț, o bibliotecă complet utilată cu absolut toate culegerile și codurile, ca să le aibă la dispoziție fiecare avocat, dacă nu are timp și este pe fugă, să poată trece 5 minute pe la barou să caute ce-i trebuie. Apoi vrem să amenajăm la Tribunalul Neamț și la Judecătoria Piatra-Neamț câte o cameră pentru avocați, deși astfel de cameră există, dar vrem să o dotăm cu o imprimantă, cu un laptop conectat la internet, cu un fax. Cred că ar fi foarte utilă această investiție pentru că noi de multe ori la ora 11 trebuie să fim la judecătorie, iar la ora 11:20 la tribunal, iar dacă te mai duci să faci o copie în altă parte pierzi prea mult timp. Așa dacă ai totul la dispoziție în instituția respectivă e mult mai bine și de folos pentru că până la urmă această asociație, din ce am înțeles de la colegul meu, Cătălin Costea, a fost înființată cu scopul de a ajuta colegii, de a le promova interesul și drepturile și de a putea avea o comunicare mai eficientă cu restul instituțiilor. Noi, până la urmă, suntem niște parteneri în actul de justiție împreună cu magistrații și cu grefierii, și ar trebui să ne fie mult mai ușor să ne facem treaba.

– Este costisitoare și amenajarea unei camere pentru avocați și a unei biblioteci. Apelați tot la sponsori? Asta în contextul în care lumea trăiește cu impresia că avocații sunt plini de bani…

Nu-i adevărat. Cine își dă interesul nu-și face griji pentru ziua de mâine, dar din păcate nu toți colegii mei pot spune că au o situație financiară confortabilă. Iar cei care au, fac tot felul de donații în anonimat. Eu am grijă, de exemplu, de o familie din Văleni, cu 10 copii.

– Cum ați dezvoltat în dumneavoastră latura asta caritabilă?

M-am întors de la facultate, a trebuit să fac stagiatura 2 ani de zile, după care aveam de gând să mă întorc în București. Nu credeam că mă pot reacomoda într-un oraș așa mic, cu o mentalitate care lasă de dorit și am zis că trebuie să-mi ocup timpul cu cât mai multe lucruri posibile și pozitive. Am plecat de la lucruri simple, că-mi făceam un abonament la sală, că mergem la Asociația Rotaract, voiam să fiu foarte ocupat ca să nu am timp să reproșez ceva locuitorilor din Piatra Neamț sau orașului. Făcând asta ani de zile cu Asociația Rotaract, mi-a intrat în sânge, adică eu chiar cred că secretul vieții e să dăruiești, dacă dăruiești ți se întoarce, nu trebuie să o faci gândindu-te că ți se întoarce, dar inevitabil se întâmplă. Eu am avut foarte multe lucruri de câștigat atât pe plan personal, cât și pe plan profesional și nici nu prea sunt de acord cu chestiile astea de caritate făcute în anonimat. Eu cred că trebuie să te expui, trebuie să arăți ceea ce faci pentru că poți să dai un exemplu bun altora.

– Cum vă doriți să arate asociația asta peste 10 ani?

Aș vrea să existe cel puțin 50 de membri activi. Pe listă cred că în județul Neamț sunt în jur de 250 de avocați, dintre care activi cred că sunt vreo 150 și din aceștia măcar 50 dacă ar fi în asociație, ar fi minunat. Gândiți-vă că încă nu am discutat cu colegii mei din Bicaz, Târgu Neamț și Roman, dar când voi vrea să implementez proiectele la judecătoriile din acele orașe, voi avea nevoie de sprijinul lor și măcar din fiecare oraș, un membru, doi să ni se alăture.

– Ce înseamnă ”tineri avocați”, adică până când sunt suficient de tineri pentru a fi membri în asociație? Dacă vine cineva care are 40 de ani, de exemplu, și spune ”vreau și eu să fac parte, să mă implic” este acceptat?

Păi Cătălin Costea, nu vreau să-l îmbătrânesc eu, dar cred că se îndreaptă spre 38 de ani, eu îl consider la fel de tânăr ca și mine. Eu am 32 de ani în prezent, o să fac 33 acum pe 20 octombrie. La 40 de ani, omul este tânăr. Peste 5 ani, eu văd asociația cu mai mulți membri, mai implicați, cu tot felul de proiecte diverse în derulare, în special vrem să ne axăm pe educație juridică, vrem să mergem prin toate liceele și școlile și să le vorbim elevilor despre siguranța cetățeanului, despre prevenție, despre anumite infracțiuni care se întâmplă: consumul de etnobotanice, furturile, lovirile și așa mai departe. Părerea mea, dacă mă întrebați, în sistemul de învățământ ar trebui să apară neapărat educația financiară, educația juridică, adică trebuie să schimbăm un pic lucrurile, pentru că am rămas cu aceeași materie din anii `90 și lumea a evoluat foarte mult. Tehnologia, inovația își spun cuvântul. Noi pregătim copiii pentru examene și nu-i pregătim pentru viață și aici cred că greșim foarte mult.

A consemnat Cristina MIRCEA