Moșii de toamnă

Sâmbătă, 31 octombrie, Biserica Creștin Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morților. Pomenirea din aceasta zi este cunoscută și sub denumirea de Moșii de toamnă.

Faptul că, noi cei rămași pe Pământ, nu cunoaștem cu exactitate unde se află sufletele celor adormiți – în Rai sau în Iad – Sfinții Părinți recomandă să ne rugăm pentru toți cei plecați dintre noi.

Potrivit Sfintei Scripturi, imediat după moartea trupului urmează Judecata particulară a fiecărui suflet. În urma acesteia, sufletul se va învrednici de Fericire, ca răsplată pentru faptele bune făcute pe Pământ sau va trăi stări de suferință potrivite necazurilor provocate celorlalți oameni, animale, Îngeri, Creației în general.

În ziua de Moși se săvârșește Sfânta Liturghie

La Proscomidie, preotul scoate din prescura miridele pentru morți și le așază sub Sfântul Agnet, rostind numele morților de pe pomelnicele ce i-au fost aduse.

Miridele sunt părticele mărunte de pâine, scoase de către preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie și așezate pe disc, alături de Sfântul Agnet, în cinstea sfinților, dar și pentru pomenirea căpeteniei bisericești (arhiereul locului), a cârmuirii țării, a ctitorilor și a credincioșilor vii și morți ale căror nume sunt scrise pe pomelnicele aduse de creștini.

În cadrul Sfintei Liturghii, Agnețul se preface în Taină în Trupul si Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezenta lor alături de Trupul Lui Hristos de pe Sfântul Disc.

De ce Sâmbăta este ziua de pomenire a morților?

Sâmbăta e ziua in care Mântuitorul Iisus Hristos a stat in mormânt cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorât la iad, pentru a elibera și pe drepții adormiți, pomeniți în Vechiul Testament.

Biserica Creștin Ortodoxă face pomenirea celor adormiți sâmbăta și pentru faptul că, aceasta zi premerge duminicii, care este Ziua Învierii. Duminica mei este numită și cea dintâi zi a noii creații sau a opta zi, Ziua Veșniciei.

Tradiții la Început de Brumar

Într-una din zilele primei săptămâni din Brumar, unii gospodari mergeau la pădure și tăiau de la un copac câteva surcele. Dacă acestea erau uscate, însemna că iarna și vara viitoare vor fi secetoase, iar, dacă erau umede, cele două anotimpuri vor avea cantități ridicate de precipitații.

În Calendarul popular și cel religios este prevăzut ca în prima sâmbătă din noiembrie să se facă pomenirea morților.

Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian din Asia

Orfani de mici de tată, Cosma și Damian au fost crescuți de mama lor în credința creştină.

Prin exemplul hristic al vieții proprii, Sfânta Teodota, mama Sfinților Cosma și Damian, a păstrat puritatea vieții copiilor ei, respectând Legile Divine. I-a ajutat și susținut pe cei doi copii să devină bărbaţi virtuoşi şi drepţi.

Educați şi formați ca doctori, crezând cu tărie în Mântuitorul Iisus Hristos, cei doi frați au primit în dar Harul vindecării trupurilor şi sufletelor bolnave prin puterea rugăciunii. Ei vindecau chiar şi animale.

Din iubire curată faţă de Domnul şi faţă de semeni ei nu luau niciodată plată pentru serviciile lor, respectând porunca Mântuitorului Nostru Iisus Hristos care a spus: “În dar aţi luat, în dar să daţi” (Mt. 10:8).

Faima Sfinților Cosma şi Damian s-a răspândit în toată regiunea şi oamenii i-au numit „doctori fără de arginţi”.

Tradiții de 1 noiembrie

Întâia zi a lunii era cunoscută sub denumirea de „Vrăcel” sau „Cosmandin” şi este consacrată leacurilor băbeşti şi ritualurilor de medicină populară. Denumirea este de fapt o contopire a numelor Sfinţilor Cosma şi Damian, „doctori fără arginţi”, despre care se povesteşte că umblau prin lume şi îi tămăduiau pe bolnavi, fără a le lua acestora vreo plată.

De aceea, erau adesea pomeniţi în descântece şi chemați în rugăciuni, atunci când se preparau leacuri din plantele tămăduitoare culese peste vară.

În tradiția populară, prima zi din Brumar era ziua când ciobanii coborau oile în sate. În această zi se aprindeau multe lumânări, în special la mormintele din cimitire, ca să aibă morții lumină pe lumea cealaltă. Era considerată și ziua celor răi. În popor, ziua era ținută pentru ca oamenii să se vindece de toate bolile.

Superstiții de ziua celor răi

Se spunea că, femeia Însărcinată să nu mănânce inimă de pasăre rea, cum e cocoșul, căci va face copii răi. Oamenii cei mai răi de deochi sunt acei cu ochi albaștri. Copilul care plânge mult și e rău, când e mic, când va fi mare va fi bun, și invers, dacă va fi tăcut și cuminte cât e mic, va fi rău când va crește.