Anul în curs, anul 2020, a avut și în Parcul Național Ceahlău, ca peste tot în lume, unele particularități ce l-au diferențiat de anii precedenți. Principala caracteristică s-a manifestat în primăvară, prin restricționarea accesului turiștilor, în contextul decretării stării de urgență, perioadă în care Ceahlăul a fost urcat doar de cei ce-și desfășoară activitatea sau își duc traiul pe munte. Astfel, în luna aprilie, pentru prima dată Ceahlăul nu a văzut nici un turist, în anii precedenți numărul vizitatorilor în prier fiind, în medie, de peste 1000. Aceasta a fost cea mai neagră perioadă pentru iubitorii muntelui.
Odată cu ridicarea restricțiilor privind deplasarea între localități, odată ce s-a dat undă verde pentru urcarea muntelui, cei obișnuiți cu drumețiile montane au revenit în mijlocul naturii, s-au bucurat de frumusețile Ceahlăului și totul părea să intre în normal. Părea că se revine la normal, dar nu a fost chiar așa, trecându-se în scurt timp de la o extremă la alta. Celor ce iubesc și respectă Ceahlăul li s-au adăugat, din păcate, intruși, care din cauza restricțiilor proprii pandemiei, nu s-au mai mai putut deplasa spre plaje sau spre obiective turistice din afara țării, îndreptându-se spre munte ca spre un loc bun de făcut grătare, ascultat manele și aruncat gunoaie. Au fost zile, în special în luna august, când Parcul Național Ceahlău era realmente sufocat de afluxul de vizitatori. Au fost zile, nu puține, în care numărul acestora a fost de peste 3.000, urcați prin toate punctele de acces în parc. În luna august a acestui an s-a inregistrat un număr de 21.633 persoane, față de cele 17.228 înregistrate în anul trecut. Limitarea numărului de turiști care pot pătrunde într-o zi în parc este greu de realizat, nu există nici cadru legislativ în acest sens, principala măsură de protejare a biodiversității fiind cea legată de obligativitatea deplasării doar pe traseele marcate cu plecare din Durău, Izvorul Muntelui, Neagra și Bicazu Ardelean. Reamintim iubitorilor muntelui, mai tineri sau mai experimentați, că potecile nemarcate, ca și orice loc ce nu este menționat ca obiectiv turistic sau cale de acces, sunt destinate exemplarelor din fauna masivului, pe care le iubim cu toții și cărora trebuie să le arătăm grijă și respect, asigurându-le un pic de liniște și intimitate.
Ni s-a semnalat de multe ori de către turiști, cu reproș, că pe Ceahlău nu mai sunt capre negre. Sunt, din fericire sunt multe, dar nu prea există șanse de a fi văzute dacă nu se păstreză o decentă liniște de către cei ce ar vrea să le vadă sau cei din preajma lor. Expresia „a urla ca-n codru” nu face trimitere la un parc național, la fel ca și alte expresii românești cu referire la unele libertăți/extravaganțe ce ar fi permise în codru.
Revenind la afluxul mare de turiști de anul acesta mai evidențiem câteva aspecte deosebite.
Primul este legat de renumele câștigat în scurt timp și atracția deosebită pe care o exercită noua scară ce facilitează accesul pe vârful Toaca, construcția respectivă având un destin asemănător cu cel al Turnului Eiffel, în sensul că a fost blamată și considerată total inestetică în faza de execuție, devenind ulterior o veritabilă atracție turistică. Din păcate, sunt mulți care după informațiile inexacte găsite pe diverse surse oferite de internet, ar vrea să ajungă la baza scării cu autoturismul.
Al doilea aspect, legat tot de internet, îl găsim în situația celor ce sunt dependenți de informațiile eronate date de GPS și care parcurg, cu telefonul mobil în mână, fără să caute informații la Administrația parcului, trasee ce nu duc nicăieri sau drumuri forestiere de unde-și pot scoate mașinile doar cu ajutorul Serviciului Salvamont, nevoit să intervină în urma apelurilor la 112. Dacă lucrurile se lămuresc relativ simplu cu românii noștri obișnuiți cu astfel de anomalii, mai greu este să explici unui străin că ceea ce găsește pe GPS nu corespunde cu realitatea din teren. Poate, într-o bună zi, se va rezolva cumva și problema asta, care persistă de câțiva ani.
O noutate pentru acest an este reabilitarea drumului județean DJ 155F Durău – Izvorul Muntelui, cunoscut și sub denumirea de Axial, drum ce străbate în mare parte Parcul Național Ceahlău. Investiția este a Consiliului Județean Neamț și lucrările au fost realizate în foarte scurt timp, calitatea acestora, pe întregul traseu de aproximativ 20 km, putând fi văzută de cei care parcurg ruta. Sperăm că numărul mare de utilizatori să nu ducă și la apariția gunoaielor, cum din păcate se întâmplă prin multe locuri.
După prezentarea unor aspecte legate de ecoturismul din Parcul Național Ceahlău, lăsăm câteva imagini să vorbească despre conservarea biodiversității, cu mențiunea că în sălbăticia muntelui, în afara căilor de acces și la distanță de obiectivele turistice, viețuitoarele Ceahlăului își duc traiul în modul cel mai firesc, una din principalele condiții ca această stare de fapt să persiste fiind limitarea intervențiilor antropice în habitatele lor. Ar fi de preferat ca turiștii care, cel puțin declarativ iubesc muntele, să manifeste această iubire prin decență și respect.
Constantin Andraș, șef pază în cadrul Administrației Parcului Național Ceahlău
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge Trump îi cere lui Putin oprirea războiului din Ucraina pentru noi oportunități economice. Discuție telefonică de o oră între cei doi lideri 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
