Interviu cu Rocsana Josanu, directorul executiv al instituției
– Ideea interviului este tocmai acest sprijin pe care Direcția Județeană pentru Cultură Neamț îl acordă, în premieră, monumentelor din județ. Nu-mi amintesc ca înainte de a prelua dumneavoastră conducerea instituției să se fi procedat astfel.
Nu știu și nici n-am găsit în actele contabile date despre un ajutor financiar, decât din perioada în care exista o altă subordonare ierarhică deci în urmă cu foarte mulți ani, probabil în jurul anului 2000. După aceea nu s-a mai acordat sprijin financiar monumentelor, deși este singura posibilitate de finanțare pe care o avem.
– În Neamț există monumente care se află în proprietatea unor oameni responsabili, dar există și altele care, de asemenea, se află în proprietate privată incertă, ori în litigiu, ori cu proprietari în străinătate, care au o situație mai nefericită, de regulă, decât a celorlalte. Spre care categorie v-ați îndreptat?
Având în vedere posibilitățile noastre financiare și faptul că în județul Neamț se desfășoară o serie de proiecte cu fonduri europene sau cu fonduri de la Guvernul României ne-am îndreptat spre acea categorie de beneficiari care efectuează intervenții din veniturile proprii sau spre acele șantiere unde mai există un necesar de finanțare care nu poate fi suportat din alte fonduri. Și, bineînțeles, ținând cont de dorința de intervenție a unor proprietari sau administratori asupra monumentelor, totuși nu putem oferi finanțare celor care nu doresc să facă proiecte de restaurare. Ajutorul nostru pentru proprietarii care se implică este în mai multe direcții. În primul rând, îi ajutăm cu informații asupra posibilităților de obținere a unor fonduri în vederea intervențiilor asupra monumentelor istorice. Aici mă refer la toate șantierele de restaurare care sunt acum în județul Neamț prin fonduri europene – Programul Operațional Regional și Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Nu vreau să ne lăudăm, dar noi am fost cei care i-am încurajat pe cei care au vrut să acceseze aceste fonduri, i-am susținut și i-am ajutat să facă documentațiile, i-am îndemnat să nu se sperie și să nu dea înapoi, pentru că într-adevăr este o muncă destul de grea, care presupune implicare susținută și nervoasă, și financiară, și atunci zicem noi că toate aceste șantiere de restaurare sunt cumva și rezultatul muncii noastre. Permanent punem la dispoziția beneficiarilor lista experților atestați de Ministerul Culturii, îi ajutăm să ia legătura cu acești atestați și să găsească varianta cea mai bună din punct de vedere financiar de întocmire a acestor documente. Susținem, de asemenea, proprietarii de monumente prin faptul că avizele pentru monumentele istorice întotdeauna au prioritate față de celelalte avize, și-i ajutăm să întocmească documentațiile corecte și complete pentru comisiile de specialitate, astfel încât să obțină avizul imediat, nu să dureze ani de zile. Avem cazul Mănăstirii Bisericani care are mulți ani de când a trimis documentația spre avizare la Comisia Națională a Monumentelor Istorice și se pare că există o neînțelegere între membrii comisiei de avizare și echipa de proiect, pentru că nu se acordă avizul pentru lucrări. Nu știu cum se va debloca această situație. Din păcate, deși n-o spun cu plăcere, există și membri ai comisiilor de specialitate care pun bețe în roate acestor proiecte și asta pe noi ne întristează foarte mult, deși noi ne străduim ca, cel puțin la nivel local, aceste proiecte să nu fie întârziate foarte mult.
– Față de momentul când ați preluat funcția, acum 6 ani, constatăm că lucrurile se mișcă. Câte șantiere avem acum în lucru pentru restaurarea monumentelor?
Cred că sunt în jur de 15 șantiere de restaurare, unele la ansambluri de monumente cum este cazul mănăstirilor Secu sau Tazlău. Și mai avem în curs de începere a lucrărilor un alt set de 5-6 monumente istorice, care vor intra anul viitor în restaurare. Deci într-adevăr lucrurile s-au mișcat, ne bucurăm că oamenii au început să conștientizeze importanța conservării acestor obiective din județ și sperăm ca, după finalizarea acestor investiții, atractivitatea turistică a județului să crească. Dacă lucrurile vor continua în același ritm, dacă în fiecare an am începe o serie de intervenții asupra unor monumente, cred că situația patrimoniului nemțean s-ar îmbunătăți semnificativ.
„Poate că unii primari pun mai mult preț pe voturi, decât pe implicarea în binele comunității”
– Care sunt aspectele care vă nemulțumesc?
În primul rând, faptul că nu pot să deblochez situația acelor monumente ai căror proprietari sunt în străinătate și asta este durerea mea de mulți ani. Există și semne bune, dar foarte greu. De exemplu, proprietarul Casei Corbu a început să se mobilizeze și are în intenția ca anul viitor să facă un proiect de restaurare. Pe mine m-a impresionat că am găsit înțelegere. Încercăm să mișcăm lucrurile și la Casa Aristide Caradja din Grumăzești, unul din fiii Briannei Carajda și-a manifestat intenția de a cere să fie declarat moștenitor și să preia cumva monumentul în grija sa, urmează să vedem dacă va reuși. În cazul cazinoului din Bălțătești avem, de asemenea, speranțe în sensul că șeful unității militare care administrează stațiunea și-a manifestat interesul de a cumpăra acest imobil și se află în tratative cu proprietara din Israel. Sperăm să reușească să-l achiziționeze. Dacă nu, suntem hotărâți să mergem la doamna primar și să inițiem procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Aceasta este una din dorințele mele cele mai mari: să reușim să dăm un exemplu privind intenția noastră de a conserva patrimoniul cultural și prin declanșarea unei asemenea proceduri. Doar că primarii nu prea agreează ideea. Dacă am o tristețe foarte mare în privința patrimoniului este modul în care colaborăm cu autoritățile publice locale. Poate că unii primari pun mai mult preț pe voturi, decât pe implicarea în binele comunității.
– În această perioadă de un an și jumătate de când sprijiniți monumentele cu câți bani ați ajutat?
Anul trecut am acordat 3 ajutoare financiare de câte 10.000 de lei, iar anul acesta 7 de câte 15.000 de lei. Sunt bani încasați din avizele pentru intervențiile în zona de protecție a monumentelor și avem voie să-i utilizăm doar pentru activități de sprijinire a monumentelor. Prin aceste ajutoare financiare putem să dăm un exemplu că banii care sunt economisiți la stat pot fi acordați pentru a spriji o anumită atitudine față de patrimoniu. Anul trecut am finanțat tratamentul împotriva ciupercii Merulius Lacrymans la una din casele monahale de la Schitul Vovidenia și realizarea unei învelitori provizorii din tablă pentru prevenirea pătrunderii apei la structura din lemn; expertiza biologică și tratamentul anti-cari la iconostasul Bisericii Tăierea Capului Sf. Ioan de la Mănăstirea Secu, precum și lucrări de intervenție la acoperișul bisericii Sf. Voievozi din satul Tupilați. Anul acesta am scutit Mănăstirea Agapia de plata taxei unui aviz (15.000 lei), pentru că realizează din veniturile proprii lucrări de restaurare la cele 3 case monahale de la intrare, am acordat o sumă pentru achiziționarea unor utilaje și a materialelor necesare conservării vestigiilor arheologice de la Vechiul Schit Nifon pe perioada iernii, am finanțat schimbarea tămplăriei din PVC de la biserica Mănăstirii Războieni cu tâmplărie din lemn stratificat. De asemenea, am întocmit, pentru Ministerul Culturii, documentația cadastrală la Cetatea Nouă a Romanului de la Gâdinți și înscrierea provizorie a imobilului în cartea funciară, am finanțat realizarea a trei sferturi din dranița necesară schimbării învelitorii la Biserica ”Buna Vestire” a Schitului Draga din Piatra-Neamț, am acordat o sumă Parohiei Măscătești din comuna Dobreni pentru cheltuielile necesare punerii în practică a proiectului de restaurare complexă a Bisericii de lemn ”Sf. Voievozi” și am finanțat achiziționarea tablei necesare pentru înlocuirea învelitorii la Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan din satul Davideni, comuna Țibucani.
– Ce taxe percepeți pentru un aviz? Bănuiesc că nu e puțin lucru ca o instituție mică să adune sume de ordinul zecilor de mii de lei.
Avizul costă 3 lei/mp pentru intervențiile asupra imobilelor din zona de protecție a monumentelor istorice, este taxă fixă. Dacă este vorba despre o casă, taxa nu depășește 500-600 de lei. Dar există și un Dumnezeu al monumentelor, eu așa consider, pentru că am avut avize mai costisitoare pentru lucrările de infrastructură – rețele de apă, canalizare, etc. Cu siguranță că și beneficiarii care plătesc taxe pentru obținerea avizelor de la noi, vor avea o satisfacție știind că din banii lor s-au făcut niște intervenții asupra unor monumente istorice, cu atât mai mult cu cât în anumite situații este vorba, de exemplu, despre biserici din mediul rural, despre parohii sărace și cu foarte puțini enoriași. În asemenea parohii trebuie adunați bani ani de zile ca să se poate face o intervenție complexă și tot nu s-ar putea ajunge la suma necesară Dar ne bucurăm că am putut să punem și noi o cărămidă la baza acestor lucrări și că am dat un impuls, pentru că atunci când ajuți un proprietar de monument cu o anumită sumă, se străduiește și el mai mult să obțină bani din mai multe părți.
– Care este primul monument istoric pe care-l aveți în vedere pentru sprijin financiar în anul 2021?
Dacă vom avea în continuare încasări la buget, pentru că există anumite modificări legislative și o serie de intervenții în zona de protecție a monumentelor istorice nu se mai autorizează și, implicit, nu mai este necesar avizul nostru, primul monument de anul viitor este biserica de la Poloboc, Rediu. Vorbim despre un monument în cazul căruia am aplicat și o sancțiune contravențională. Dar dacă părintele a reușit să strângă fonduri și să înceapă lucrarea de restaurare, îl vom sprijini cu tot ce putem, chiar dacă anterior l-am amendat.
A consemnat Cristina MIRCEA
Parteneri
Mesagerul Bacău Albia Siretului, sufocată de balastiere și utilaje abandonate 
ZCH Neamț. Muniție descoperită în pădurea din Bicazu Ardelean 
NewsEdge INS: Salariile nete au scăzut în Educație și Sănătate în iunie, în timp ce IT-ul rămâne în top 
BusinessEdge Inflația anuală a coborât la 8,2% în iulie. Unele alimente s-au ieftinit, dar chiriile și motorina au înregistrat cele mai mari scumpiri 
