Începutul anului 2021 ne aduce vești bune pe frontul de luptă al corectitudinii politice dusă la extrem. Legea nr. 2/2021 se referă la ”unele (nu toate! – n.a.) măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului”. Ca să fie explicit, legiuitorul ne spune că prin antițigănism trebuie să înțelegem ”percepția referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora”, ”manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăților acestora”, asta ca să fie clar pentru toată lumea că țigani e de rău și romi e de bine. Să remarcăm că nu mai facem vorbire de rromi (o fi discriminare?!?) un r a dispărut ca să nu-i pună în pericol de sughit pe cei care graseiază, sau probabil pentru că așa se poate face mai ușor integrarea de la romi la români (cu î din a).
Dincolo de aceste aspecte de suprafață, dacă citești legea vezi că nu e de joacă. Nu există amenzi dacă înjuri temeinic un rom ( tigan) care-ți umblă prin poșetă, exact cum la fel de temeinic îl înjuri pe un hoț român majoritar! Nu, se trece direct la pușcărie, așa că nu-i deloc de bonton să te mai superi dacă-ți dispar păpușoiul de pe câmp, lemnele din bătătură, portofelul sau dacă te înjură unul de ”să … toți rumânii”! Prima dată te asiguri că te-a furat un majoritar, iar dacă, Doamne-ferește, e un rom (țigan), pui repede mâna pe lege, te încadrezi singur cam câtă pârnaie vrei să faci și abia apoi începi înjurătura. Dacă nu vrei să-ți vezi familia de la vorbitor, în cazul fericit în care nu intră și ei în calitate de ”organizație temporară” citat din lege, dacă înjurați în cor, renunți, treci paguba la capitolul pierderi planificate, în cea mai bună lume posibilă, vorba candidului lui Voltaire.
Va fi interesant de văzut cum vor putea fi cuantificate într-o instanță ”percepțiile” și ”ura” față de romi și dacă vom avea cumva instanțe speciale în care să se judece asemenea cauze. Mai ales că tiganii (romii), în marea lor înțelepciune se supun legilor ordinare din țară, dar după ce trec de ”staborul” țigănesc ( parol, rominesc nu sună autentic iar romanesc dictionarul spune că-i altceva!). N-ar fi mai bine ca majoritarul român care are percepții aiurea despre un rom să fie judecat direct de stabor? Ar scăpa mai ieftin, în produse sau bani, nu direct închisoare.
Dar să continuăm. Ce te faci dacă un minoritar ungur ( maghiar, ca să respectăm tipicul cu două denumiri, în nici un caz bozgor, că e peiorativ!) are aceleași percepții pe care se presupune că le au românii, că de-aia a fost nevoie de o lege, față de un rom? Se aplică legea și între minorități? La urma urmei, să fii ungur (maghiar) care ține la originile lui și să nu ai și tu legea ta, de combatere a antimaghiarismului în România, să poți băga la pușcărie toți votanții PRM, AUR, pe Furdui Iancu și Veta Biriș, e curată discriminare. Ar fi o idee, nu-i așa, anul e de-abia la început. Iar parlamentarii noștri, mamă mamă, ce atenți sunt la discriminări, să le rămână lor întreaga sumă forfetară de la stat, că d-aia ridicăm mâna cu voioșie la toate legile, sine ira et studio.
În final, înainte de a vă lăsa plăcerea să citiți legea in integrum, ”decât” o întrebare. Expresia ” Să … toți românii”, cu care mai suntem din când în când apostrofați prietenește, este ori nu discriminatorie? Sau e cu pedeapsă pentru reclamant?
Ca să nu fie vorbe, să știe toată lumea, legea intră în vigoare de pe 8 ianuarie.
Valentin Bălănescu
*Prala = frate
Legea în sine:
Art. 1. -Prezenta lege are ca scop stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului.
Art. 2. -În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
- a) prin antițigănism se înțelege atât percepția referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât și manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor/ONG-urilor, liderilor comunităților rome sau lăcașurilor lor de cult, tradițiilor și limbii romani;
- b) prin organizație cu caracter antițigănist se înțelege orice grup format din 3 sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antițigăniste. În această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care intră sub incidența prezentei legi;
- c) prin simboluri antițigăniste se înțelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antițigănismul;
- d) prin materiale antițigăniste se înțelege: imagini, mesaje text, conținut audiovideo, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antițigănismul.
Art. 3. -Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antițigăniste constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Art. 4. -Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de știri și informații, materiale antițigăniste constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Art. 5. -(1) Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antițigăniste constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor antițigăniste.
(3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1) sau (2), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public.
Art. 6. -(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antițigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
(3) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute la alin. (1), dacă denunță autorităților existența organizației, înainte ca aceasta să fi fost descoperită și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului.
(4) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) și (2) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Un comentariu
Logic era ca mai intai sa avem o lege pentru combaterea tiganismului.