Ion Creangă: Gaz metan pentru trei comune din stânga Siretului

Interviu cu primarul Dorin TABACARIU

– Domnule primar, comuna Ion Creangă se confruntă cu mari probleme?

Nu. Am avut, în luna ianuarie 2021, o ședință ordinară a Consiliului Local, în care s-au dezbătut probleme diverse. Nu au fost deosebite, dar au un rol important în buna funcționare a administrației publice locale. În fond, toate sunt foarte importante pentru comună, atât pentru dezvoltarea ei, cât și pentru infrastructură, în general.

– Comuna dvs. a avut parte de investiții importante în ultimii ani, poate și datorită faptului că UAT Ion Creangă v-a avut pe dvs. în funcția de președinte al unui partid…

Da. Cu toate că nu am fost primar, am fost președintele organizației locale a PSD. Sunt în această funcție, pe care am preluat-o de la domnul Petrică Prichici, Dumnezeu să-l ierte! Pentru organizația noastră, a fost o continuă preocupare pentru dezvoltare și pentru a se aduce nivelul de trai la un standard cât mai înalt pentru cetățeni. Suntem o comunitate situată foarte aproape de municipiul Roman, la doar 10-15 kilometri distanță. Este o comună în dezvoltare, proces care a demarat mai insistent în ultimii 20 de ani, însă mai sunt mulți pași de făcut pentru dezvoltarea totală a infrastructurii, inclusiv a învățământului și a sistemului de asistență socială. Avem câteva proiecte în derulare și ne preocupăm zi de zi pentru realizarea acestora. Este vorba de extindere rețele de apă și canalizare, dar preluată de o nouă firmă. Am reușit pasarea acestei investiții de la o firmă la alta. Cea de a doua, își va duce la îndeplinire sarcina, inclusiv a  prevederilor contractuale. Inițial, licitația a fost câștigată de o firmă din Italia. A dat Bunul Dumnezeu de am scăpat. Spun asta, pentru că pașii pe care i-a făcut într-un an nu conduceau la terminarea acestei lucrări în timp optim. O altă preocupare importantă a noastră este dezvoltarea infrastructurii rutiere și avem două proiecte depuse. Unul de modernizare rețea stradală în lungime de 10,7 kilometri, dar și un altul, de 13 kilometri. Ambele sunt depuse la Compania Națională de Investiții pentru finanțare. Acum, din ceea ce vedem la tot pasul, nu sperăm că vor fi ambele finanțate. Sperăm ca măcar unul dintre ele să intre la finațare. Un proiect, în anul 2019, a fost finanțat printr-un contract, însă, din cauza procedurii de proiectare, de achiziție, activitatea a fost derulată până în 2020. Atunci a apărut  Ordonanța 1/2020, dată de Guvernul României, care preciza că dacă erau la finanțare și era în derulare,  contractul continua. Așa încât, nefiind făcută nicio plată, investiția a fost blocată. Acum nu mai discutăm de ce am pierdut acest proiect. Lucrarea era începută, ba chiar a fost și o recepție făcută pe anumite lucrări. Sperăm, totuși, ca acest contract să-l derulăm în acest an. Am înțeles că este posibil să existe și un PNDL 3. Pe noi ne interesează să fie finanțat și să modernizăm drumurile comunale, ca oamenii să beneficieze de serviciii publice de foarte bună calitate.

Drumul Crucii prins la modernizare

– Satul Muncel este prins în cele două proiecte?

Este o distanță de 1,3 kilometri de la Ion Creangă până în satul Muncel, dar și o stradă principală. Calea respectivă este cunoscută drept Drumul Crucii, de-a lungul său fiind montate foarte multe troițe.

– Ce informații aveți privind modernizarea drumului județean până la Icușești?

Acest segment de drum, care face parte dintr-un proiect mai mare, respectiv, Piatra Neamț-Mărgineni-Trifești-Horia-Icușești cu ieșire spre județul Bacău, a fost scos deja la licitație. Segmentul Horia-Ion Creangă-Icușești a trecut de procedură, dar nu știu cine a câștigat licitația. Dacă se va trece de perioada de contestație, noi sperăm ca în acest an segmentul care ține și de comuna noastră să fie modernizat.

– Drumul comunal care duce la Bălușești, când credeți că va fi modernizat?

Deocamdată, nu pot să mă pronunț, având în vedere contextul economic pe care îl traversăm. Acun nu pot să dau un răspuns. Drumul este balastat, se poate circula pe el. Noi trebuie să punem în valoare orice mijloc ce aduce beneficiu comunității din punct de vedere turistic și economic. Pe moment, nu mă pot pronunța.

– De la Gâdinți, pe scurtătură, când vom merge pe asfalt?

În acest sens, am purtat anumite discuții cu domnul Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, care mi-a comunicat că acest segment de drum este deja în procedură. Este proiect făcut, dar noi vom vedea abia atunci când vor începe lucrările. Depinde de unde vine și finanțarea, guvernamentală sau europeană. Pe noi ne interesează foarte mult segmentul cu parte de intravilan, din satul Ion Creangă, în lungime de 500 de metri, pe care l-aș dori asfaltat încă din acest an.

Rețea de gaz metan

– La ce nivel s-a ajuns cu demersurile privind aprobarea înființării rețelei de gaz metan?

Pentru înființarea rețelei de gaz metan, facem pași importanți. Cetățenii comunei așteaptă și acest important serviciu. Nu este o investiție care să se poată realiza de pe o zi pe alta. Poate să dureze destul de mult până la implementare. În momentul de față, suntem în faza de certificat de urbanism. Lucrăm pentru documentare și avize, unele sunt depuse, altele nu. Șase avize vor fi depuse chiar săptămâna asta, la Drumuri Județene, E-ON, TeleKom, Apă și canalizare, Direcția de Sănătate Publică. Practic, acum lucrăm la cereri de aviz pentru investiție.

– Într-o vreme se pomenea de o stație de transfer și de traversare a râului Siret.

Nu cred că va fi o problemă privind traversarea Siretului. Soluția găsită de noi este de a veni de la o stația de medie presiune de la Bașta. Așa este, va fi o subtraversare a Siretului. Săptămâna trecută au fost prezenți specialiști de la ABA Siret Bacău, care au făcut documentația, iar acum așteptăm studiul hidrologic, cu debitele care să ducă la obținerea avizului de la SGA Neamț. Este și o traversare a ariei protejate. Tot săptămâna trecută au fost și de la Mediu, privind ariile protejate. Au văzut locația, au făcut un proces verbal. Urmează să întocmească documentația, iar noi să facem pașii următori zi de zi, pentru a ajunge în faza în care să se poată elibera autorizația de construcție.

– Cine va finanța investiția?

Va fi finanțată de comuna Ion Creangă. Mai mult, suntem în discuții și cu UAT-urile din preajma noastră, Icușești, Valea Ursului, Oniceni, mai recent, care sunt interesate să înființeze și ele astfel de rețele. Acest lucru ar duce la o economie importantă pentru noi, la anumite lucrări, respectiv, a segmentului de la Bașta la Ion Creangă. Spun acest lucru, pentru că subtraversarea este costisitoare din punct de vedere financiar. Evident, investitorul va veni și el cu o parte. Noi sperăm și la un sprijin din partea Consiliului Județean Neamț, atât cât se va putea. În privința fondurilor din care se va finanța acest important obiectiv, banii sunt greu de găsit, dar nu e imposibil. Cred că vom găsi finanțare. Orice s-ar întâmpla, nu vom sta pe loc, pentru că nu avem finanțare. Noi vom încerca și vom face pașii necesari. Nici nu ne gândim că nu vom avea finanțare. Căutăm soluții la toate instituțiile statului. Vom face pașii necesari, gândind împreună și cu alte UAT-uri din zonă, ca să vedem cum vom proceda. Poate vom găsi și soluții, iar până atunci va apărea și o soluție guvernamentală pentru sprijinirea proiectului nostru.

Podul de la Ion Creangă are nevoie de fonduri

– Cu ani în urmă, Ministerul Economiei Naționale finanța astfel de proiecte.

Sunt unități administrativ-teritoriale din județ, care au deja rețele de alimentare cu gaze naturale și la ele s-a putut. Dacă acolo s-a putut, am certitudinea că se poate și la noi. Sunt tot peste Siret și cred se poate.

– Ce noutăți aveți în privința podului de peste Siret și de lucrarea de pe pârâul Țiganca?

Sunt două probleme distincte și foarte importante. Pentru pârâul Țiganca, am trimis o adresă la ABA Siret Bacău, prin care am cerut să ni se precizeze în ce stadiu se află această lucrare, care a fost întreruptă în 2019. Minunea s-a întâmplat datorită unor împrejurări care nu au treabă cu UAT Ion Creangă. Lucrarea ne interesează pentru că este în beneficiul cetățenilor noștri. Am fost informați că vor urma procedurile de reluare a lucrărilor. Asta presupune o evaluare, o expertizare a ceea ce s-a făcut, după care va urma  procedura de achiziție, respectându-se pașii legali. Ne preocupă acest subiect și am discutat la nivelul anumitor foruri, SGA Neamț, Prefectură și chiar cu ABA Siret Bacău. Oricum, vom continua demersurile. În ceea ce privește îndiguire râu Siret mal stâng, de asemenea, este un proiect demarat acum vreo 10 ani și blocat undeva. Proiectul era aproape de finanțare din câte știu, dar din cauza specificului democrației de alternare la guvernare și la putere, proiectul a rămas undeva prăfuit. Noi am găsit înțelegerea necesară, ca acest proiect să fie readus atenției publicului, dar și a instituțiilor care trebuie să finanțeze o astfel de lucrare. Și ca să vă dau o știre de ultimă oră, la Ion Creangă va veni zilele acestea o comisie de la Ministerul Mediului, de la nivel de secretariat de stat, pentru a vedea, la fața locului, ce modificări au apărut de la data când a fost întocmit vechiul proiect și până în momentul de față. Proiectul trebuie reactualizat și readus la ceea ce este în teren acum. Aici vorbim de partea de amonte a podului de la Ion Creangă, iar specialiștii știu ce au de făcut, pentru a apăra malul stâng, dar și podul care deservește câteva comune, cu câteva zeci de mii de suflete și care face legătura cu județul Vaslui. La pod s-a mai intervenit, dar ca o soluție fezabilă, trebuie ca apa să fie dirijată pe mijlocul podului. Mai avem, un segment de îndiguire în apropierea satului Recea. Acolo au fost câțiva reprezentanți de la Apele Române. Sunt probleme legate de anumite tăieri de maluri și de pe stânga și de pe dreapta, ca acest râu important al nostru să nu creeze prejudicii cetățenilor.

Sprijin pentru învățământul online

– Câte unități școlare mai funcționează în comună?

Avem trei unități. Una în satul Ion Creangă, care presupune învățământ preșcolar, primar și gimnazial. Mai avem două unități la Recea și Averești, unde este învățământ preșcolar și primar. Învățământul online a fost asigurat de cadrele didactice, care au fost prezente la datorie și care și-au onorat misiunea pe care o au. Noi am încercat să sprijinim copiii cu tablete, plus ce a mai luat și școala. Am întocmit și un proiect cu finanțare europeană, privind dotarea cu table, laptop-uri, table magnetice și tot ceea ce înseamnă dotare tehnică. Mai avem un proiect tot pentru școală, privind asigurarea materialelor de igienă.

– Când veți inaugura noul dispensar uman?

În acest an ne străduim. Obiectivul este aproape de final, iar acum ne preocupă dotarea cu mobilier, dar și găsirea medicilor de familie, care să asigure permanență șapte zile din șapte. Mă interesează să înființăm un centru de permanență, care să funcționeze cum trebuie. Așa văd un astfel de obiectiv, de utilitate maximă, mai ales atunci când este vorba de sănătatea oamenilor. Avem asigurată resursa de finanțare și nu văd niciun impediment la Casa de Asigurari de Sănătate, unde sperăm să găsim înțelegere. De aceea, vom face tot posibilul ca destinația pentru care a fost gândit să fie pusă în practică.

Proiecte pentru torenți

– Considerați că este grea misiunea pe care v-a încredințat-o electoratul din această comună?

Nu, atâta timp cât o facem cu plăcere în folosul oamenilor. Suntem dedicați acestei misiuni și ne place să lucrăm cu cetățeanul, care este un partener al nostru, al administrației locale. Tot ceea ce se face este în interesul omului simplu. În aceste condiții, trebuie cointeresat și cetățeanul, pe partea de infrastructură, de protecție a mediului. Încercăm în acest an colectarea selectivă a deșeurilor, de educare și informare, dar și de dotare cu europubele a gospodăriilor, prin care să putem gestiona gunoiul menajer și pe cel reciclabil: plastic, sticlă, hârtie și carton, metale, etc. Este o provocare foarte importantă pentru noi, ca și administrație publică locală.

– Comuna Ion Creangă are o tradiție culturală foarte frumoasă, dar și o activitate sportivă interesantă…

Le vom continua cu siguranță, inclusiv cea fotbalistică. Vom avea în următoarele zile o întâlnire cu factorii implicați în asociație și vom stabili calendarul. Este posibil ca din toamnă, cel târziu, să înceapă campionatul județean. Am fost și implicat pe timpul cât am fost viceprimar al comunei. Împreună cu primarul, ne ocupam de echipa de fotbal, care a avut performanțe frumoase. Acum aș schimba un pic gândirea, în sensul că aș dori să înființăm și o pepinieră pentru cei mici și talentați, care să aducă echipei mari jucători de o anumită valoare. În comună există ansamblul folcloric Stejărelul, dar nu mai este vechea gardă care a adus atâta faimă comunei noastre, însă mai există oameni cu suflet care duc mai departe tradiția folclorică a acestor locuri. S-au schimbat generațiile, s-au schimbat multe, chiar și în tradiția dansului și a portului. Din păcate, din cauza pandemiei, nu am organizat nici parada cetelor de urători și mascați din comună, la trecerea dintre ani.

– Veți mai organiza Ziua comunei Ion Creangă?

Dacă ne permite contextul epidemiologic, da, o vom organiza.

– Ce proiecte mari pregătiți?

Am întocmit un studiu de fezabilitate, pentru amenajare cursuri pârâuri și torenți. Anul trecut am avut mari probleme cu inundațiile, care au distrus o parte din infrastructură. Apa a intrat în case și în grădini. De aceea, m-am gândit la un proiect mai mare, tot prin Compania Națională de Investiții. Asfel, în satul Averești avem două obiective, de apărare la două străduțe, de 50-100 de metri, care fac drumul impracticabil. În satul Izvor, la fel, mai ales în zona bisericii unde avem necazuri și unde vom face amenjare. Ca atare, am elaborat un studiu de fezabilitate, cu tot ceea ce implică astfel de documentație. Acum așteptăm semnale de finanțare. Mai avem un segment de pârâu în satul Ion Creangă, în fond un torent, care a stricat pe o porțiune drumul județean. Am găsit alternativă, de a dirija apa pe un curs mai vechi. Cât privește proiectele de investiții, de la an la an vrem mai mult și mai multe: extidere rețea de apă, de canalizare și rețea electrică în zonele în care s-au extins spațiile rezidențiale, inclusiv rețeaua de gaz metan.

A consemnat Constantin NEGRU

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 479, săptămâna 25 februarie-3 martie.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *