România săracă este oriunde. Într-un capăt de stradă urbană, într-o căsuță cu două camere, sau pe ulița unui sat, unde 5 copii flămânzi stau în jurul unei plite crăpate și așteaptă să fiarbă ceaunul cu cartofi. România săracă se vede la școală, pe stradă, la magazin, în autobuz, în privirea copiilor care se uită cu jind la o pereche de pantofi, la un fular sau la o păpușă. România săracă este mai mult decât cifre, statistici, praguri relative calculate după venitul median net per adult și raportate la nevoile „elementare” ale omului: locuința, alimentația, igiena și siguranța. Într-un raport al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU se spune că ”autoritățile publice românești marginalizează complet problematica sărăciei, precum și efectele de durată ale sărăciei, mai ales pentru copii și tineri”. O vizită în oricare colț al acestei țări confirmă concluzia acestui raport. Sărăcia, perpetuată deseori în aceleași familii, de generații întregi, este o realitate. „Mesagerul de Neamț” și-a propus o campanie prin care să prezinte sărăcia din județ. Reală, apăsătoare, înecată deseori în lacrimi de neputință, adică exact așa cum e.
Abuzată de tată, alungată de socri
Cazul tinerei Cătălina Lupu pare a fi scos dintr-un manual al suferinței și abuzurilor. Situaţia ei ne-a fost semnalată de doamne inimoase de la Asociația de Inițiativă Civică Târgu Neamț, Georgiana Cojocaru și Simona Cozma. La 12 ani, Cătălina a fost abuzată de tatăl ei și a părăsit casa părintească, ajungând la Țolici, unde și-a cunoscut viitorul soţ. Împreună au trei copii, Ianis Andrei, un an şi 3 luni, Mihai Costel, 3 ani şi 6 luni şi Nicoleta, de şase ani. Au început să construiască o casă în curtea socrilor, în acest moment este la roșu și se părea că viața îi dădea o șansă. Soarta a vrut însă altceva. Un accident stupid – soțul a căzut cu căruța cu lemne într-o râpă și a murit – a întors pe dos lumea Cătălinei. Socrii au alungat-o cu tot cu copii, cu scandal. S-a mutat într-un fel de colibă/bordei al unui vecin. Așa au cunoscut-o doamnele de la asociație. Simona Cozma povestește: ”Cătălina stătea în Ţolici, într-o zonă izolată departe de sat. Mai exact într-un vârf de deal și locuia într-o colibă, pentru că a o numi casă e foarte mult spus. Țin minte că atunci săraca Cătălina căra la deal două găleți de apă de la o fântână într-o vale la mare distanță de casă. Dar ceea ce ne-a impresionat pe noi la Cătălina atunci a fost curățenia. Este o fată curată. Îi place ordinea. Până și lemnele erau aranjate în ordine deși nu ştia că vom veni la ea. Copiii ei sunt întotdeauna curați şi îngrijiți. Oamenii din sat vorbesc foarte frumos de ea, că este curată și că are foarte mult bun simț. Coliba în care locuia atunci aparținea unei familii din sat, a unui vecin de-ai ei…”
O soluție provizorie
Sesizată de membrele asociației, Primăria Petricani a găsit o soluție provizorie, i-a pus la dispoziție un mic apartament în clădirea bibliotecii din sat, pe care ea l-a renovat și îngrijit. Din păcate, situația este tot provizorie: ”Primăria nu o poate ține în acest apartament definitiv și va trebui să încercăm să-i găsim o locuință. Aici poate sta până ce trece iarna, iar după aceea trebuie să părăsească apartamentul. Dar nu are unde să se ducă, va sta pe stradă, dacă nu-i găsim unde să stea. Încercăm să facem o strângere de fonduri pentru a o ajuta. Cătălina este talentată și ar vrea să facă o meserie, să fie croitoreasă”.
Apartamentul este curat, copiii sunt îngrijiți, curați și prietenoși. Soluții nu prea sunt, pentru că în Țolici este greu de găsit un loc de muncă.
Asociația din Târgu Neamț monitorizează cazul și încearcă să caute o soluție: ”Dacă s-ar strânge o sumă de bani din donații, ca să o putem ajuta să aibă o locuință, o garsonieră sau să-și construiască două cămăruțe pe un teren, ar fi minunat”.
Primarul Ticușor Vasiliu ne-a declarat: „Vom încerca să identificăm o bucată de teren pentru Cătălina Lupu și copiii ei, cu toate că noi nu stăm deloc bine la acest capitol. Nu prea avem terenuri libere. Însă sper că oameni cu inimă, credință şi cu dare de mână o pot ajuta pe Cătălina și copiii. Atât eu, cât și primăria am ajutat-o cât am putut, sper să se găsească o soluție”.
„Dacă știu că am căsuța mea nu-mi mai trebuie nimic de la viață”
Cătălina Lupu ne povestește pe scurt viața ei și din ce se descurcă să crească cei trei copii: „Ne descurcăm doar din cele trei alocații și din ajutorul social. Ajutorul social îl primim acum din luna decembrie anul trecut. N-am avut ajutor social până acum. Din banii ăștia trebuie să cumpăr lemne, mâncare, haine la copii și să am și pentru facturi. Îmi doresc să merg la muncă, dar nu-mi pot lăsa singuri copiii, că-s prea mici şi nu am cu cine să-i las. Nu vreau să renunț la copii pentru nimic în lume. Măcar pe mine să mă aibă lângă ei, dacă tatăl lor nu mai este în viaţă. Stau cu stres şi cu teamă, pentru că ştiu că aici stăm doar pentru o perioadă de timp, poate până cel târziu în vară sau chiar primăvară. Dacă ştiu că am căsuţa mea nu-mi mai trebuie nimic de la viață. Să pot să le ofer un viitor copiilor mei, să aibă şi ei un acoperiș. Acum sunt legată de ei, sunt prea mici ca să-i pot lăsa singuri și să pot merge eu la muncă. Suntem pe drumuri”.
Chiar și cu ajutorul celor de la Primărie, este foarte greu pentru Cătălina să se gospodărească. Numai ultima factură la curent electric este de 500 de lei, cu un televizor, un frigider și trei becuri. I-ar fi fost ușor poate să se descurce, dacă ar fi renunțat la credința ortodoxă, fiind asigurată că va primi sprijin financiar rapid. Nu a făcut pasul, deși în situația ei ar fi fost tentant.
O soluție ar putea veni din partea DGASPC Neamț, care, în acest moment, derulează tot felul de proiecte sociale, cu condiția să nu despartă mama de copii. Evident că nici rămânerea în actualul apartament nu ar trebui eliminată din calcul, dacă se găsesc soluții pentru ca el să fie eventual luat în chirie sau cumpărat. În oricare dintre aceste variante, este nevoie de sprijin al comunității, de solidaritate și înțelegere.
Ciprian Traian STURZU
Nota redacției: Pentru cei care doresc să sprijine această familie există posibilitatea să o facă luând legătura cu Asociația de Inițiativă Civică Târgu Neamț la telefon 0737/188031, de unde se pot primi informații suplimentare.
*Material apărut în paginile ziarulului Mesagerul de Neamț, nr. 476, săptămâna 4-10 februarie.
3 comentarii
Da așa este România săracă și va fi și mai săracă !! Cum poți sa treci nepăsător pe lângă aceste suferințe când sunt pensii de zeci de mii de lei la cei pe care noi le-am dat girul sa ne facă o viața mai buna , au furat cât sa putut , dar cât se mai poate rabda !!!???
Ce înseamnă “I-ar fi fost ușor poate să se descurce, dacă ar fi renunțat la credința ortodoxă, fiind asigurată că va primi sprijin financiar rapid. Nu a făcut pasul, deși în situația ei ar fi fost tentant.”
Pana aici aeti fost credibil pentru ca va urmaresc.
Asi vrea sa cocretizati cine sunt cei care au conditionat ajutorarea de lepadarea de ortodoxie.
Pentru ca in zona sunt doar crestini protestanti si crestini ortodocsi. Ce spun protestantii care chiar sunt multi pe acolo, au conditionat? Sau aceasta fiinta este victima vesnicei dispute de la enoriasi intre unii conducatori religiosi.
Nici nu ar trebui sa existe cazul, in secunda doi protestanti sau ortidocsi i ar trebui sa fie “Iisus Hristos” pentru familia aceast. Care este adevarul? Poate chiar dorim sa facem ceva dar daca se bat “sfintii” de la ea…deja avem o problema. Si nu cred ca este singurul caz in nevoie printre noi ..
Nu trebuie obligata sa si schimbe religia,daca sunt oameni cu dragoste pentru semenii lor o putem ajuta fiecare indiferent dr religie!