Performanță la șah și tenis la doar 11 ani.

David Dandu are o colecție remarcabilă de cupe și trofee

David Dandu este un băiat, care la vârsta de 11 ani, pe care-i va împlini în curând, are trei pasiuni: matematica, tenisul și șahul. Matematica îi place mai mult decât româna și, pregătit de învățătoarea lui, prof. Ramona Vânău, de la Școala Gimnazială nr. 2 din Piatra-Neamț, a participat la două concursuri: Comper și Gazeta Matematică. Acum, fiindcă este în clasa a IV-a, ar vrea să dea examenul pentru admitere la gimnaziu într-unul din liceele de elită din Piatra-Neamț. Chestiunea încă n-a fost decisă în familie, fiindcă pentru părinții lui, Mihaela și Cosmin, școala și performanța în sport contează la fel de mult ca și nevoia lui David de a-și trăi copilăria. Sportiv de performanță legitimat la Asociația Club Sportiv TCC 2018, David are deja participări la 35 de competiții și turnee. În 4 ani a câștigat 10 concursuri, la 7 s-a clasat pe locul doi și la 6 turnee a obținut locul al III-lea. Șahul l-a atras tot de pe la vârsta de 6 ani și a câștigat câteva cupe și medalii. Pandemia l-a făcut să renunțe la competiții, care se desfășurau online.

A învățat șah cu tatăl lui

David a descoperit șahul – jocul minții – acasă. Într-o zi, i-a cerut tatălui său, Cosmin, să-i explice fiecare piesă, mutările. După interacțiunea scurtă cu tabla de șah, seara și-a provocat tatăl la un joc și așa în fiecare zi, până când în două săptămâni a ajuns să stăpânească regulile. Impresionat de apetență, tatăl l-a înscris la clasa de șah de la Palatul Copiilor, la profesorul Ionel Pâslariu. Atât de mult i-a plăcut jocul, încât juca și acasă, seară de seară, cu tatăl lui. A fost dificil, la început, fiindcă David voia doar să câștige și plângea ori de câte ori pierdea. După un an de antrenamente acasă și de trei ori pe săptămână la Palatul Copiilor, pentru David a venit vremea confruntării cu adversari reali. Prof. Ionel Pâslariu a avut încredere că va face față stresului unui joc care știi când începe, dar nu și când se termină, cât și competiției în sine și l-a înscris la primul concurs național, de la Arad. Acum, când povestește, David nu-și mai amintește cum a ajuns la Arad, fiindcă turneul începea la ora 10 și s-a trezit dimineață, din patul de-acasă, în mașina părinților. Efortul a meritat, fiindcă a fost momentul când a dat tot ce-a avut mai bun ca strategie de joc. „Au fost 7 partide și le-am câștigat pe toate. Nu eram legitimat, pe atunci, eram începător. Pe urmă am fost legitimat la Palatul Copiilor”. Încă nu avea 7 ani. Au urmat mai multe concursuri naționale, la care a adunat câteva  cupe și medalii. Până în februarie, anul trecut, când din cauza pandemiei, orele de șah și concursurile au trecut în online și a avut prima dezamăgire, care l-a făcut să renunțe la competiții. „Am pierdut un concurs, fiindcă mutam piesele cu mouse-ul și la o mutare am scăpat piesa, am fost depunctat și am pierdut. Am mai făcut o partidă, la fel am pierdut piesa și am pierdut. N-am mai vrut să intru în competiții pe calculator”, povestește David. Acum joacă șah de plăcere și fiindcă îl ajută în gândire.

„Tenisul e pasiunea mea”

Gustul competiției l-a prins din șah. La tenis l-a dus tatăl lui când avea 6 ani. Recunoaște că prima jumătate de an a oscilat între a renunța sau a rămâne. „Nu mi-a plăcut la început, pentru că nu jucam bine. Aveam o rachetă mică, puteam s-o țin. Dar, până am învățat loviturile… apoi mi-a plăcut, fiindcă am început să punctez”. Energic și foarte hotărât, a prins repede tehnicile și, chiar dacă uneori se enerva când nu reușea reverul sau un lung de linie, după ce partea de ințiere a trecut, a mers în competiții și acum spune că tenisul este pasiunea lui. Pasiune pentru care muncește la antrenamentele obișnuite de 4 ori pe săptămână și zilnic atunci cînd are turnee. O oră și jumătate pe terenul de zgură de la Sala Ceahlăul vara și iarna la balon. Vrea să fie un sportiv foarte bun și de aceea uneori răbufnește și trântește racheta de teren. Din 10 rachete pe care i le-au cumpărat părinții de-a lungul celor patru ani, pe două le-a rupt de supărare. Ultima recent, chiar cea pe care și-a cumpărat-o el, din banii de la colindat. Îi este greu să spună care competiție a fost cea mai dificilă, prima, când avea doar 7 ani, sau fiecare din cele la care a participat. O componentă extrem de importantă din antrenamentul său, pe lângă cel fizic, este pregătirea psihologică pentru fiecare meci, pentru adversari. Dar își amintește semifinala de anul trecut, de la Suceava. „Meciul a fost anunțat că începe după ora 14. Am așteptat, abia la ora 20 am intrat pe teren. A fost un meci greu, dar am câștigat. Am fost locul I”. Anul 2020 a fost unul plin de evenimente competiționale. A fost un an dificil, dar frumos. Practic, nici un week-end familia Dandu nu era acasă. „Ajunsesem să ne fie dor de casă. Turneele se desfășoară în week-end și noi mereu eram la Timișoara, la București, la Brașov. Mai are un antrenor la Brașov, pe Ferencz Lehner, un om deosebit”, spune tatăl lui David, mândru de performanța fiului său. Într-atât încât este dispus să-l sprijine mai departe, dar cu o condiție. „David vrea să continue cu tenisul de performanță. L-am întrebat pe antrenorul său, Raul Ciuntea, ce presupune asta. Mi-a zis că mărim numărul de antrenamente săptămânale și că școala ar putea rămâne în plan secund. Aici nu sunt foarte de acord, dar nu am luat nici o decizie, deocamdată”, adaugă Cosmin.

„Vreau să fiu tenismen de performanță”

Pentru David, însă, lucrurile sunt simple. El se declară pasionat de tenis și modelul său este Rafael Nadal, nu doar pentru performanța sa, ci și „pentru că dă mult spin la minge, le dă cu efect și pentru spectacolul pe care-l face pe teren”. „Îmi place și de Ilie Năstase, l-am cunoscut când a venit la un turneu la Piatra-Neamț. Am câștigat locul I la acel turneu”. Cupele câștigate de David stau frumos așezate acasă. 35 de competiții în patru ani nu sunt puține și cele 17 cupe și trofee vorbesc despre obiceiul său de a câștiga. Luptă mereu pentru victorie și orice meci pierdut îl face să sufere. Dar nu vrea să renunțe și, în ciuda antrenamentelor grele și intense, orice competiție îl umple de energie. „Vreau să continui tenisul de performanță. De obicei, când fac ceva care nu-mi place, mă plictisesc repede”, spune cu gândul la competiția națională importantă la care va participa săptămâna aceasta, la Buzău. În rest, când are timp iese cu prietenii, la o plimbare cu bicicleta.

Cristina IORDACHE

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 490, săptămâna 20-26 mai.