Bătălia pentru ”Proiectul Romexpo”- acuze aduse USR-PLUS și companiei NEPI

S-a vorbit, se vorbește și se va vorbi despre bătălia văzută și nevăzută dintre capitalul autohton și cel străin, despre faptul că ultimul este ajutat în detrimentul celui dintâi, că există forțe care ar gâtui orice inițiativă privată care ar consolida mari firme românești. Un exemplu care pare de manual, dacă argumentația este corectă, este scos la iveală de un material publicat în Newsweek România, unde se face o analiză a implicării unor factori politici în ceea ce lumea cunoaște ca fiind ”Proiectul Romexpo”.  Este vorba despre un proiect de reconfigurare urbană a zonei Romexpo din Capitală, inițiat de compania ieșeană Iulius în parteneriat cu Camera de Comerț, pe o suprafață de 46 de hectare, în zona pavilionului expozițional Romexpo.

În publicația amintită se urmărește cronologia unor declarații date de către cei de la NEPI, competitori direcți pe piață cu cei de la grupul Iulius , în legătură cu câteva teme legate de proiect, oportunitatea acestuia și avantajele financiare pentru statul român. Sub semnătura lui Alexandru Pop, articolul ”NEPI produce fake news despre proiectul Romexpo. USR-PLUS le repetă ca un tonomat ” (M.N.)

”Patronii de mall-uri de la compania sud-africană NEPI și-au reluat campania mincinoasă împotriva Legii Camerei de Comerț și Industrie a României. Liderii useriști care atacă proiectul Romexpo cu aceleași minciuni s-au transformat în purtătorii lor de cuvânt.

În cazul NEPI, interesul din spatele campaniei anti-Romexpo este ușor de explicat. Sud-africanii vor cu orice preț să-și împiedice competitorul direct, grupul IULIUS, să dezvolte acest proiect.

Întrebarea este ce-i mână în luptă pe reprezentanții USR-PLUS care preiau de la NEPI, fără să clipească, toate „argumentele”, inclusiv cele de tip fake news.

  1. „Terenul trebuie scos la licitație” – FALS!

Unul dintre aceste “argumente” este că terenul din nordul Capitalei nu ar trebui cedat gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), ci ar trebui scos la licitație.

“Statul român (…) poate organiza o licitaţie internaţională, un proces competitiv şi transparent de selecţie a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi revitalizarea zonei Romexpo”, arăta un comunicat al NEPI din martie a.c.

“Trebuie făcută licitație publică și trebuie ca activul acesta să fie valorificat la cel mai bun preț posibil pentru proprietarul lui – statul român. Cel puțin noi așa vedem lucrurile”, spunea, trei luni mai târziu, Ștefania Petre, consilier general al USR-PLUS.

Declarația acesteia a fost reluată, în diverse forme, și de alți colegi de partid. Inclusiv de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care ar trebui să fie principalul susținător al mediului de afaceri din România, nu din Africa de Sud!

Cum stau, de fapt, lucrurile?

Pentru a vinde terenul la licitație, statul român trebuie mai întâi să despăgubească societatea Romexpo, deținută de CCIR, pentru toate construcțiile de pe teren, inclusiv marele pavilion expozițional, precum și infrastructura existentă.

Terenul nu este liber de sarcini – dreptul de folosință al CCIR este o sarcină asupra terenului, în plus, orice cumpărător ar fi obligat să preia sarcinile acestuia și să respecte proprietatea Romexpo. Despăgubirile pe care statul sau cum am arătat, cumpărătorul, le-ar datora CCIR și Romexpo, în cazul în care statul ar vinde sau cumpărătorul ar cumpăra terenul, depășesc cu mult valoarea speculată a terenului. Dacă ar vinde terenul, în primul rând statul ar trebui să despăgubească CCIR și Romexpo cu mult mai mult de 200 milioane de euro, atât cât valorează terenul”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României.

De remarcat că nici măcar șeful NEPI, Alex Morar, nu afirmă că statul este obligat să vândă terenul, ci că “poate organiza o licitaţie internaţională, un proces competitiv şi transparent de selecţie a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi revitalizarea zonei Romexpo”.

Mai mult, Morar nu vorbește despre vânzarea terenului, ci despre “cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliară” sau despre un “parteneriat public-privat”.

Singura concluzie logică ar fi că NEPI nu vrea de fapt ca terenul să fie scos la vânzare, pentru că nu are resurse financiare să-l cumpere, mai ales că grupul a vândut mai multe active în 2020 din cauza rezultatelor proaste generate de pandemia de COVID-19.

„Cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliară” este o formulă juridic vagă, fără corespondent în legislația românească. „Parteneriatul public-privat”, pe de altă parte, este legiferat prin Legea 100/2016 care prevede două modalități: licitația deschisă și dialogul competitiv.

Așadar, licitația nu este obligatorie în niciuna dintre cele două variante.

  1. „Statul pierde bani dacă terenul rămâne la Camera de Comerț” – FALS!  Materialul integral îl puteți citi aici. 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *