În febra examenelor și a ieșirii de sub dictatura pandemiei, un lucru a trecut neobservat pentru opinia publică. Evaluarea națională de anul acesta reprezintă o premieră, fiind vorba despre prima generație de elevi care a învățat după o nouă curriculă, pentru că sunt generația clasei pregătitoare. Din acest motiv au ”beneficiat” din plin de incapacitatea organizatorică a statului român, prin Ministerul Educației. An de an n-au avut manuale, de cele mai multe ori le primeau în semestrul al II-lea, în locul lor a fost editat la un moment dat un compendiu unic, cu lecții de la toate materiile. Profesorii au intrat în acest joc profesional fără ca cineva să facă eforturi reale de a-i pregăti pentru predarea interdisciplinară. Curricula despre care vorbeam are, teoretic, ca element central dezvoltarea abilităților de viață ale elevilor, de aceea la evaluarea din acest an a apărut o nouă structură de subiecte, pe modelul PISA la care trebuie să ne aliniem, dacă vrem să ne vadă europenii, nu neapărat ca să demonstrăm că avem învățământ performant. Dacă adăugăm la cele de mai sus și un an și jumătate de pandemie, din care cel puțin jumătate de an a fost pierdută pentru mare masă a elevilor (trecerea spre online, lipsa tabletelor, a conexiunilor la internet), avem câteva elemente de la care se poate porni în analiza rezultatelor examenului evaluării.
Partea plină a paharului, promovabilitate de 73,5%
Tentația firească, este să privim partea plină a paharului și să spunem că procentul de ”promovabilitate”, mai corect al mediilor peste 5, este unul mare, de 73,5%, mai ales dacă ținem cont de circumstanțele expuse înainte.
Dacă privim în partea de sus a clasamentului, observăm că cei mai buni elevi sunt, anul acesta, de la școli gimnaziale. Aceștia au reușit să detroneze de pe pozițiile ocupate până acum, ani la rând, elevii de la colegiile naționale „Rareș”, „Hogaș”, „Roman Vodă”, „Ștefan cel Mare”, etc. Mediile de 10 au „migrat” anul acesta spre școli care și-au consolidat în timp o reputație bună: Școala Gimnazială nr. 2 Piatra-Neamț are o elevă – Anda Ioana Diana Enache, Școala Gimnazială Domnească Târgu Neamț are o elevă – Andreea Dumitriu, iar Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Roman are doi elevi. Cât este rezultatul muncii elevilor, cât al profesorilor, cât al sprijinului venit dinspre părinți/meditații este greu de stabilit, dar să remarcăm școlile care au creat mediul pentru ca să se poată ajunge la aceste rezultate.
Cu medii foarte bune, în intervalul 9,97-9,00, sunt 428 de elevi, anul acesta. Asta înseamnă un procent de 12,4% de candidații foarte buni, procent care arată efortul de pregătire pe care elevii au fost nevoiți să-l facă. Asta, în contextul mediilor mari de admitere de anul trecut, care i-a îngrozit pe cei care au dorit să intre anul acesta la liceele bune. Un efect psihologic greu de dus, la care s-a adăugat școala online.
În intervalul mediilor 8,97-7 sunt 1.057 de elevi, adică 30,6% dintre candidați care pot fi încadrați în categoria buni spre mediu. Iar dacă luăm în calcul mediile de la 10 la 7, anul acesta sunt 1.488 de elevi (43,1%) care au obținut un rezultat care denotă cunoștințe și deprinderi bune spre foarte bune. Ceea ce, să recunoaștem, în circumstanțele cunoscute, poate fi considerată o realizare.
Cu medii între 6,97 și 5 sunt 502 elevi, un procent de 14,5% de absolvenți care au promovat fără să facă mari eforturi, având ca bază doar ce au învățat la clasă și acasă. Iar în intervalul 5,97-5 sunt 524 de medii obținute, adică 15,2% dintre elevi care au note de trecere la limită.
Revenind la rezultatele finale ale elevilor din Neamț, situația pe discipline arată că la limba și literatura română au luat note de la 5 în sus 2.906 elevi, procentul de 84,2% menținându-se în trendul obișnuit. La matematică, în schimb, procentul promovaților este de numai 65,4% (adică 2.257 de elevi). La note de 10 raportul este invers – la română fiind 16 elevi, iar la matematică 35 de elevi. N-au mai fost 21 medii de 10, anul acesta, cum s-a întâmplat anul trecut, ci doar 4. În condițiile în care se poate spune că subiectele nu au fost mai grele.
Partea goală a paharului, 27,7% dintre medii sub 5
La prima vedere cifra din titlu pare ilustrarea unui eșec major pentru un învățământ performant. 915 elevi dintre participanții la examen nu au reușit să obțină media 5, ceea ce înseamnă că teoretic sunt în afara cunoștințelor elementare după un ciclu de învățământ. Vorbim de mai mult de un sfert dintre absolvenții acestei promoții care au intrat în examen după 8 ani de școală fără a avea cunoștințe minime de scris și socotit, incapabili de a înțelege ideile dintr-un text la prima vedere. Sunt copii care au trecut cu greu de fiecare an școlar, notați cu indulgență de profesori, într-un algoritm care impune promovarea tuturor elevilor în învățământul obligatoriu. Fără îndoială, printre ei sunt unii care, crescuți în alte condiții, având sprijinul părinților și o situație materială mai bună, ar fi putut performa. În practică, mulți dintre cei aflați în această situație știu că pot merge la liceu și cu medii foarte mici, deoarece așa este sistemul gândit, să lase larg deschise porțile pentru toată lumea, în speranța că se va întâmpla o minune la liceu. Lucru care nu se întâmplă, rezultatele de la bacalaureat sunt o ilustrare a acestei stări de lucruri. Mentalitatea inoculată din ciclul gimnazial, că se poate oricum, limitările și autolimitările impuse de sistemul de finanțare per elev, toate duc spre acest rezultat.
O analiză aparte ar trebui făcută la nivelul celor 173 de elevi care au medii între 1 și 2,97, practic elevii care n-au scris nimic sau prea puțin pe foile de examen. Majoritatea sunt elevi de la școlile din rural, dar sunt și câțiva de la Școala Gimnazială nr. 7 Piatra-Neamț, structura din cartierul Văleni a Școlii Gimnaziale nr. 2, de la LPS Roman sau Liceul Tehnologic „Arhimandrit Chiriac Nicolau” Vânători-Neamț (lista, din păcate, poate continua). Ar fi interesant de văzut câți dintre acești elevi chiar au frecventat cursurile, câți dintre ei au fost trecuți prezenți formal și, mai ales, câți dintre ei au avut condiții de a învăța, nu neapărat în perioada de desfășurare a cursurilor în online. Iar unde se observă niște constante, ar trebui intervenit cu măsuri rapide, acolo unde vina aparține școlii.
Surprize și nu prea la contestații în Neamț
Dacă ne oprim asupra rezultatelor, înainte de contestații au fost 2.534 de elevi din cei 3.450 prezenți care au reușit cel puțin media 5 (promovabilitate de 73,4%). Au fost depuse 360 de contestații, mai puține decât anul trecut, iar la final numărul a crescut cu încă un elev, ceea ce a crescut procentul până la 73,5%! Concluzia este că s-au făcut puține contestații în zona notelor mici, iar recorectarea lor n-a modificat semnificativ notele primite inițial.
Cele mai multe contestații le-au făcut elevii cu medii în intervalul notelor dintre 6-8, urmat de intervalul 8-9. Au fost și câțiva elevi cărora contestațiile le-au schimbat major mediile. Cea mai mare diferență de notare – de 1,5 puncte – s-a înregistrat la română, în cazul unui elev de la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Roman care de la 7,65 inițial a urcat la 9,15 și a depășit pragul mediei 8. Cu diferențe mai mari la reevaluare mai sunt lucrări la română ale unui elev de la Școala Gimnazială Domnească Târgu Neamț, care de la 6,80 inițial a ajuns la nota 8,15 (cu 1,35 de puncte în plus a obținut media 8), în cazul unui elev de la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Târgu Neamț care a primit 1,05 puncte în plus și a ajuns la media 6,67 la evaluare și a unui elev de la Școala Gimnazială 1 Pildești (Cordun) care a primit 1 punct în plus și are media finală 9,05. Problema evaluării lucrărilor la examenele naționale a intrat și în atenția ministrului Educației, care a anunțat deja schimbări majore, prin introducerea evaluării informatizate, ceea ce presupune automat un gen de răspunsuri din care va dispărea creativitatea.
Examenul văzut din Inspectoratul Școlar: probleme la matematică
Din perspectiva Inspectoratului Școlar Judeţean Neamț, două sunt aspectele care nemulțumesc după evaluarea națională din acest an. Unul ține modul de predare a matematicii și celălalt de diferența dintre elevii din rural și urban. „Ceea ce ne doare pe noi și trebuie văzut în viitor exact ce strategie va fi adoptată la nivel național, este promovabilitatea mult mai scăzută în rural”, crede Mihai Obreja, inspector școlar general. „Ceea ce demonstrează foarte clar că acei copii nu au, cel puțin în acest moment, aceleași șanse de acces la o educație de calitate. La matematică procentul este mai mic, per ansamblu, de 65,42%. O explicație este și ce a spus public ministrul Educației la un moment dat: profesorii de matematică s-au adaptat mult mai greu la noua programă. Copiii care au susținut evaluarea națională anul acesta sunt cei care provin din clasa pregătitoare, deci practic ei au parcurs 9 ani de școală după noua curriculă. Să ne amintim că există în mentalul profesorului de matematică, eu stând la catedră 40 de ani și fiind aproape de ei și în scoli bune, și în scoli mai puțin bune, că pentru a se justifica astfel de procente, se spune că matematica este foarte grea, că nu este pentru toți. Întrebarea mea pentru toți profesorii de matematică este cum să facem ca matematica să fie atractivă pentru cât mai mulți copii. Cred că aici avem o problemă, cu siguranță! Cred că au rămas un pic încremeniți în matematica așa cum au studiat-o dumnealor în facultate, cum au practicat-o ani și ani de-a rândul. Și atunci și la evaluare au apărut probleme, pentru că mulți așteaptă soluții de astea care să fie unice, ceea ce după părerea mea nu este în regulă. Cred că matematica trebuie predată și un pic în legătură cu realitatea. Au programa, dar nu-i oprește nimeni, când predau o secvență, să dea exemple din realitate, din economie și atunci cred eu copiii pot să înțeleagă mult mai bine, se vor dezvolta și abilitățile, deprinderile de rezolvare a unor astfel de aplicații. Sunt diferențe între rezultatele copiilor din urban și rural și din cauza condițiilor socio-economice, trebuie să vedem exact adevărul. Avem în județul Neamț zone în care copiii nu beneficiază de condițiile minime pentru accesul la procesul de învățare. Chiar dacă în școală avem condiții”.
Valentin BĂLĂNESCU
Cristina IORDACHRE
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 498, săptămâna 15 – 21 iulie.
