Desfășurată într-o atmosferă decentă, dar în prezența a circa 150 de suflete, „Sărbătoarea Războienilor” s-a derulat, tradițional, în ultima duminică a lunii iulie. La ediția din acest an, a 53-a, a fost prezent un corp de armată din cadrul Batalionului 634 Infanterie Piatra Neamț, căpitan Călin Leon. Au asistat la manifestare suprefectul Florin Zaharia, vicepreședintele Dragoș Chitic, de la Consiliul Județean Neamț, membri ai Primăriei și Consiliului Local Războieni, precum și alți invitați. A fost oficiată o slujbă de pomenire, susținută de preoți din comună. Amfitrionul acestei manifestării a fost, ca și în anii trecuți, primarul Bogdan Sebastian
Țarălungă, care a deschis manifestarea depunerilor de coroane de flori la monumentul eroilor de la 1476.
Bogdan Sebastian ȚARĂLUNGĂ, primarul comunei Războieni: „Ziua de 26 iulie 1476 a fost momentul în care otomanii au dorit să-şi ia revanșa după umilitoarea înfrângere de la Vaslui, din anul 1475, în fața oștirii lui Ștefan cel Mare. Este ziua care a pus comuna Războieni pe harta marilor fapte de vitejie ale moldovenilor din acea perioadă. Pe 26 iulie se împlinesc 545 de ani de când însuși Mahomed al II-a, cuceritorul Constantinopolului, venea să cucerească și aceste meleaguri moldovene, la comanda unei oștiri imense, estimate între 90.000 și 150.000 de oameni, ajutat de oștenii lui Laiotă Basarab, dar și de tătarii care se dedau la jefuirea Moldovei. Trecerea Dunării de către otomani pe la jumătatea lunii iunie 1476 și înaintarea lor pe Valea Siretului îl determină pe Ștefan cel Mare să-și stabilească tabăra chiar aici, pe aceste locuri, pe un platou înalt, situat pe valea Pârâului Alb, afluent al râului Moldova. Aici se fortifică cu șanțuri palisate și căruțe legate între ele, după model husit, oștirea lui numărând până la 12.000 de oameni. Așa se face că cea mai importantă bătălie din acea campanie a lui Mahomed al II-lea avea să aibă loc chiar aici, pe pământul pe care călcăm noi acum. Pământ care adăpostește osemintele celor care și-au găsit sfârșitul atunci, care din roșul sângelui vărsat de cei căzuți avea să devină mai târziu alb de oasele lor. Ștefan avea să se retragă. Campania avea să continue și odată cu ea și jefuirea Moldovei. Dar, nicio cetate nu avea să cadă sub asediul turcilor, iar spre sfârșitul lunii august, otomanii măcinați de foamete și de molime au început să se retragă, urmăriţi de oastea domnitorului Ștefan. Sper ca ediția din anul următor se va desfășura așa cum ne-am obișnuit, cu amploarea și complexitatea consacrate. Acum, urez celor prezenți La mulți ani de ziua comunei Războieni”.
cpt. Călin LEON, din cadrul Batalionului 634 Infanterie Piatra Neamț: „Începând cu anul 2016, a devenit o tradiție ca în ultima duminică a lunii iulie, de Ziua Războienilor, militarii Balalionului 634 Infanterie Piatra Neamț să organizeze o ceremonie militară dedicată eroilor din Valea Albă. Până în anul 2016, ceremonia militară a fost organizată de militarii Batalionului 151 Infanterie Iași, unitate la care denumirea onorifică este de Războieni. Dar, având în vedere că Batalionul 634 Infanterie își desfășoară activitatea în cazarma fostului Regiment 15 Infanterie Războieni, atribuțiunile ceremoniei militare au fost preluate de acest batalion. Doamnelor și domnilor, mulțumesc pentru atenție și vă urez La mulți ani!”.
Dragoș CHITIC, vicepreședinte al Consiliul Județean Neamț: „Omagierea înaintașilor care s-au jertfit pentru apărarea Moldovei, în celebra bătălie cu turcii, de aici, de la Valea Albă, din 26 iulie 1476, reprezintă un semn de respect și de recunoștință veșnică față de eroii noștri. Bătălia de la Valea Albă a fost o încleștare pe viață și pe moarte și a reprezentat un moment important din istoria Moldovei. O armată moldovenească mult inferioară numeric, dar formată din oșteni sub comanda marelui strateg militar, domnul Moldovei, Ștefan cel Mare, care a ținut piept unei imense armate invadatoare, a Imperiului Otoman. La mulți ani locuitorilor comunei Războieni”.
Florin ZAHARIA, suprefectul județului Neamț: „Evenimentele istorice, care au avut loc în Războieni sunt deja foarte bine cunoscute. Ele reprezintă file de istorie ale județului și ale națiunii române. Războienii a căpătat o importanță istorică de necontestat încă din secolul al XV-lea, de la faimoasa bătălie dintre mica oaste condusă de Ștefan cel Mare și Sfânt și armata otomană. Ceva mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, câțiva ofițeri din Regimentul 15 Dorobanți, cu garnizoana la Piatra Neamț, au luat inițiativa ridicării unui monument comemorativ al marii bătălii de apărare a țării de la Valea Albă”.
FILE DE ISTORIE
Atestat documentar încă de la 1439, ca proprietate a boierului Ion Uscatu, satul Războieni de astăzi a avut și denumirea de Uscați. De-a lungul secolelor, denumirile de așezări erau date, în majoritate, de cei care stăpâneau respectivele așezări. Denumirea de Războieni a apărut mai târziu, după marea încleștare și marea jertfă de la 1476, de pe Valea Albă – Războieni, din anul 1476, ziua de 26 iulie. În acel an, sultanul Mahomed al II-lea a obținut, la Războieni, o mare victorie în fața oștirii moldovene conduse de Ștefan cel Mare (Ștefan III). De reamintit, în anul 1475, la Vaslui, la Podul Înalt, oastea voievodului Ștefan cel Mare a învins, pe 10 ianuarie, armata Imperiului Otoman, condusă de Soliman, guvernatorul Rumeliei. Desigur, în fața unui asemenea eșec, în anul 1476, în fruntea unei oști uriașe, de aproximativ 150.000 de ostași, padișahul Mahomed al II-a a venit în Moldova cu gând de a-l pedepsi și detrona pe Ștefan. Bătălia a avut loc pe cursul pârâiașului Alb, denumit Valea Albă, în care oastea moldoveană, formată din 12.000 de oșteni, a fost învinsă de cea turcească. Din fericire, Ștefan nu a fost prins, așa cum își dorea sultanul, iar după această încleștare, Mahomed al II-a a reușit, cu mare greutate, să părăsească Moldova, oastea sa fiind hărțuită de moldoveni, dar și de molimele și foametea care secerau oștenii săi. Totodată, de teama unui atac puternic din Transilvania, din partea lui Matei Corvin, regele Ungariei, cu oastea decimată, sultanul a părăsit Moldova în mare grabă. Cu toate că scopul incursiunii militare a fost detronarea lui Ștefan, în cele din urmă, voievodul moldovean a cerut trei ani ca să-și refacă țara, și abia după să plătească tributul tradițional. După acest mare eveniment istoric, Ștefan cel Mare a dat poruncă să se construiască, pe oasele celor căzuți în această bătălie, după două decenii, o mănăstire, singurul așezământ – mausoleu de acest fel din cele trei țări române. Dar, ideea construirii unui monument în parcul comunal de la Războieni a apărut către sfârșitul secolului al XIX-lea. Astfel, din inițiativa câtorva ofițeri de la Regimentul 15 Dorobanți Piatra Neamț, în anul 1897, a fost ridicat monumentul care se vede și astăzi. La acea manifestare, cu o mare încărcătură patriotică, a fost prezent V.A. Urechia, care a ținut o emoționantă cuvântare. Inițial, sărbătoarea Războienilor se organiza pe data de 30 august.
Constantin NEGRU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 500, săptămâna 29 iulie – 4 august.
