Neamțul arde, iar Arsene&Co. se pieptănau prin Egipt

Cititorii săptămânalului Mesagerul de Neamț descopereau ceva interesant în frumoasa lună mai a unui și mai frumos și fabulos de bine bugetat an pentru toate prostiile, tâmpeniile și hoțiile emoționante, puse mai mult pe altarul propășirii prăduitorilor, iar mai puțin pe al Centenarului Unirii de la 1918. Era prezentată o familie din Maramureș, Peterliceanu pe numele ei. Această familie reprezintă Asociația Nord pentru Cooperare și Integrare (ANCI), o organizație care se ocupă foarte tare de cărți și face donații masive de ediții bilingve româno-arabe. Asociația cu sediul la Șomcuta Mare – împreună cu Editura Proema din Baia Mare – a deschis județului Neamț o poartă largă spre Egipt și lumea arabă. Prim-intrat pe poartă, în 2018, a fost nimeni altul decât inegalabilul Jan de la Han, cunoscut sub numele public de Ion Asaftei, fost prim-colaborator, prim-locțiitor la toate și orice al lui Ionel Arsene.

Vectorul arab vine, de fapt, din Maramureș

Personajul-cheie din povestea de atunci se numește Emanuel Peterliceanu. Era președintele ANCI și are un profil personal ieșit din comun. În perioada 2000-2005, a studiat istoria la Universitatea din Bagdad, după care, timp de trei ani, a lucrat în Siria. Coincidență (nu contează de care fel), era la Bagdad când cu „răpirea” pe veci confidențială a doi jurnaliști români și l-a cunoscut pe Mihai Stuparu, ambasadorul României în Irak. În anul cu centenarul, ca și acum, contestatul „diplomat” e la post la adresa strada El-Kamel Mohamed nr. 6, Zamalek, Cairo, Republica Arabă Egipt.

Calea spre țara cu piramidele lui Keops, Kefren și Mikerinos i-a fost deschisă prim-hangiului nostru de Alexandru Peterliceanu, tatăl omului trecut prin Bagdad. El se ocupă de editură și este creatorul și dezvoltatorul unui pachet de relații incredibile cu lumea arabă. Avea, poate mai are, un parteneriat pe bune de reprezentare cu ministerul nostru de Externe.

E obligatoriu de reamintit, pentru a consolida verigile de legătură, că din lotul reprezentativ al județului au făcut parte arhicunoscuta Carmen Elena Nastasă (director la Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare”) și o anume Mona Magdalena Țigănuș (director al Direcției de Dezvoltare Turistică, Mediu și Guvernanță Corporativă din cadrul CJ Neamț). Pentru Florentina Luca Moise, în prezent director adjunct al direcției cu nume imposibil, era prea devreme. Nu săltase pe orbita potrivită.

Pe partea oficială, nemțenilor li s-au livrat niște brașoave de înțepenea mintea oricărui om cu mintea acasă. Erorile grave se subînțelegeau. Ca exemplu, Asaftei îl invoca pe Sfinția Sa Papa Thawadros al II-lea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Copte. Greșit, este Sanctitatea Sa, iar întâlnirea se chema acordarea unei audiențe. Mai mult, era de bun simț să-l prezinți Teodor al II-lea, nu în versiunea arabă, sporită cu un „h”. Eventual cu titlul complet, adică Papă și Patriarh.

Dacă e să ne gândim la beneficii reale pentru nemțeni, acestea înseamnă Editura Proema. A participat cu standuri consistente, foarte apreciate la Târgul de Carte LIBRIS în 2019 și 2020. În cadrul editurii a fost dezvoltată colecția Biblioteca Arabă, care are zeci de titluri, traduceri din arabă în română și din română în arabă. În fiecare an, după cum mărturisea Alexandru Peterliceanu, dacă și când se împlinește un număr de ani de relații între România și una din țările arabe, tipăresc o dublă antologie în care pun 15-16 poeți români traduși în arabă, cu 5 până la 10 poeme, și din respectiva țară tot așa, poeții lor traduși în română. Prefața la aceste antologii este semnată de ambasadorul țării respective și de un secretar de Stat de la Ministerului Afacerilor Externe.

Relaxare cu premeditare

Un fel de știre publicată de AGERPRES pe 21 septembrie a.c., preluând un fel de comunicat al CJ Neamț din ziua precedentă, anunța că Ambasada României în Republica Arabă Egipt a organizat o întâlnire de lucru între delegaţia oficială a Consiliului Judeţean Neamţ, formată din preşedintele Ionel Arsene, primarul oraşului Târgu-Neamţ Daniel Harpa, vicepreşedintele Dragoş Chitic, administratorul public Sorin Braşoveanu, consilierul judeţean Ion Asaftei, plus „reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Neamţ şi ai mediului de afaceri nemţeni” şi ai mediului de afaceri egiptean, reuniţi în „Egyptian Businessmen’s Association”. Reprezentanții mediului de afaceri de la poale de Ceahlău și Telegoală nu au fost anunțați oficial. De la CJ, din diverse fotografii, au fost identificate Mona Magdalena Țigănuș și adjuncta ei, Florentina Luca Moise.

Textele omagiale fac vorbire despre o vizită triumfătoare. Ca mâine ar trebui să aterizeze la Bacău sau Suceava, că e mai aproape decât Iași, avioane cu investitori salvatori din Egipt. Alaiul de diverși preoți vine ca de la sine.

În realitate, s-a marcat un raid despre care nu a văzut nimeni un raport oficial. La rigoare, nu se știe nici perioada exactă. Nu de alta, dar să nu fie tulburați amărâții de supuși nemțeni cu informații despre când și ce a căutat gașca asta în Egipt. Și cine le-a aprobat expediția. Sigur, dacă ar fi fost vorba de o vizită exclusiv privată, se închidea din prima orice discuție. Era pe banii lor, pe ai sponsorilor, nu-s primii, nici ultimii, cu amendamentul că sponsorii trebuie declarați „repede, iute și degrabă”. Cum însă ni s-au livrat suficient de multe postări/texte (auto)omagiale, întărite cu ilustrații edificatoare, întrebările devin obligatorii și de nestins, în primul rând din partea unor conjudețeni identificați drept consilieri județeni.

Inutil de precizat că raidul din Egipt a fost premeditat ca la carte, cu girul prea-supușilor consilieri județeni. Există o hotărâre de CJ, cu numărul 172 din 31 august, prin care s-a aprobat cooperarea judeţului cu ANCI, „în scopul realizării de acțiuni și activități legate de continuarea demersurilor comune de promovare a județului Neamț pe plan internațional și de extindere a cooperării bilaterale, având ca scop identificarea unor oportunități de colaborare, prin care să fie creat cadrul de dialog care să intensifice schimburile din domeniile colaborării economice, turismului, culturii, educației și cercetării, dintre județul Neamț și țări din Orientul Mijlociu”. În acest sens a fost aprobat un acord-cadru de cooperare. Simpla lecturare a documentului generează hohote de râs.

Parteneriate pierdute, ajutoare și medicamente ratate

A analiza acum, pas cu pas, fiecare întâlnire oficială dintre cele anunțate cu surle și trâmbițe e pierdere de timp. Probabil că pe fond de tupeu „lotul” reprezentativ al Neamțului nici nu va îndrăzni să iasă într-o conferință de presă deschisă să răspundă la minime întrebări de bun simț. La drept vorbind, e tare greu să faci armăsar din niște întâlniri oficiale de doi bani

În ultimii 30 de ani, relațiile astea externe ale municipiului reședință de județ și ale județului au stat și altfel. Mai clar, ai noștri au făcut pionierat național în sectorul de relații externe între autorități și entități administrative.

Yves Bonnet

Când a venit în Neamț, de pildă, o personalitate uriașă ca Yves Bonnet, prefectul unei regiuni importante din Franța și fost șef al DST (Direction de la surveillance du territoire – securitatea internă franceză), tremurau politicienii și securiștii (vechi și noi) de griji și invidie. S-au pus bazele unor relații formidabile. Praful s-a ales de ele.

Apoi, ca de-o altă pildă, când a venit la Piatra-Neamț, grație înfrățirii cu orașul Lod, însăși legenda Israelului, doamna general Judith Ben-Natan, de loc din Fălticeni, căsătorită cu băiatul lui Pincu Natanzon al nostru, s-au deschis niște oportunități uriașe. Praful s-a ales de ele. Inclusiv de relația cu Roanne, Franța, care a funcționat impecabil cândva, demult.

Ionel Arsene, dacă ar vrea la modul serios să prindă socoteala acestui gen de relații, în beneficiul județului, ar avea cu cine se consulta. Consilier personal la cabinetul său e nimeni altul decât Vasile Vișan, fost secretar al Șperlei Moldovei. Știe absolut tot și mai bine decât toți cum se fac și cum funcționează tipul ăsta de parteneriate.

La nevoie, numai și numai în beneficiul județului, există și alte persoane care pot acorda consultanță în domeniu fără bani. Pe cale de consecință, nemțenii ar putea afla de beneficii ratate de nebănuit. Fără legătură cu Egiptul. E suficient un exemplu, ca să nu fie suferința foarte apăsată în rândul victimelor Spitalului Județean de Urgență. Avem relații oficiale în Republica Moldova și Ucraina, atât între orașe, cât și între județ și raioane, respectiv o regiune. Nu era greu de obținut donații de Arbidol/Arbivir pentru spital. Donațiile de medicamente, spre știința victimelor, nu sunt supuse restricțiilor de punere în piață.

Viorel COSMA

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 511, săptămâna 21 – 27 octombrie.