Daniel Harpa este perceput de multă lume şi chiar şi de către adversarii politici ca un om bun. Chiar dacă imaginea primarului Daniel Harpa este uneori afectată de unele scandaluri mediatice din presa naţională, datorate unor apropiaţi de-ai săi, sau de unele postări de pe reţelele de socializare, în care este criticat de unii adversari politici, imaginea omului Daniel Harpa rămâne neşifonată. În interviul de mai jos am încercat să aflăm şi trăirile, dezamăgirile, speranţele şi gândurile omului Daniel Harpa, şi mai puţin ale primarului şi politicianului Daniel Harpa.
„Familia şi casa sunt refugiul meu”
– Funcţia de primar oferă clar şi destule avantaje. Însă aş vrea să ne spuneţi şi ce dezavantaje oferă această funcţie. Şi aici mă refer pe plan personal şi familial.
Primul dezavantaj pe care îl oferă funcţia de primar este cel al timpului liber. Am foarte puţin timp liber şi petrec destul de puţin timp cu familia. Şi asta pentru că o funcţie publică aşa cum este cea de primar presupune o mare responsabilitate. Şi chiar dacă nu sunt urgenţe, funcţia de primar implică şi mult stres, dacă ţinem cont de faptul că, de când sunt primar, nu îmi pot închide telefonul noaptea. Nu mi-am făcut secrete datele mele de contact şi de aceea numărul meu de telefon îl au foarte mulţi cetăţeni, iar aceştia mă contactează la orice oră din zi sau din noapte. Am crezut de cuviinţă să am un contact direct cu cetăţenii. Probabil cetăţenii consideră că probleme lor se rezolvă mult mai repede dacă mă apelează direct pe mine. Şi indiferent cine mă sună încerc să rezolv diferite probleme ale cetăţenilor, iar dacă rezolvarea unei probleme nu depinde de mine încerc măcar să-i îndrum spre instituţia care-i poate rezolva problema. Este o mentalitate, care încă nu s-a schimbat în rândul unor cetăţeni, aceea de a apela direct la primar pentru orice problemă. Însă revenind la întrebarea dumneavoastră concluzia este una singură. De când sunt primar petrec mult mai puţin timp pe cât mi-aş fi dorit cu familia şi acest lucru îmi lipseşte enorm. De aceea, familia şi casa sunt refugiul meu.
– Aţi avut vreun moment sau momente în toţi aceşti ani când aţi dorit să renunţaţi la a mai candida la funcţia de primar sau de a vă retrage din politică? Şi dacă da, când şi în ce circumstanţe?
Mi-a trecut prin gând de câteva ori să renunţ la a mai candida la funcţia de primar şi să-i las pe alţii, mai ales pe cei care doar în teorie par a şti mult mai bine cum se administrează un oraş. Dar de fiecare dată am renunţat la acest gând. Şi asta pentru că au fost prea mulţi ani de muncă şi sacrificii, pentru a ceda şi a nu continua şi finaliza proiectele pe care le-am început. Plus că nu am vrut să renunţ şi pentru faptul că era vorba de munca altor oameni, munca unei echipe. De aceea am ales continuitatea. Continuitatea unor idei, unor obiective, unor ţeluri. Dar recunosc că cel mai greu mi-a fost atunci când am luat decizia de a candida pentru al treilea mandat de primar. Era mai mult decât tentant să aleg un post de parlamentar. Sau, de ce nu, chiar să mă retrag definitiv din politică. Însă ar fi fost un gest egoist din partea mea să renunţ. Sunt un tip mai degrabă altruist.
– Se spune că în spatele unui bărbat puternic stă o femeie puternică sau o familie unită. Cât de mult vă regăsiţi în aceeastă frază?
Într-o foarte mare măsură mă regăsesc în această frază. Echilibrul fiecărui individ vine din partea unei familii frumoase, unite. Nu îndrăznesc să vreau mai mult decât mi-a dat Dumnezeu. Îi mulţumesc în fiecare zi lui Dumnezeu pentru familia pe care mi-a dăruit-o. Am o familie crescută şi educată cu credinţă în Dumnezeu. A contat foarte mult pentru mine că am avut susţinere din partea familiei mele, atât a copiilor, cât şi a soţiei.
– Ştiu că aveţi o relaţie specială cu părinţii, în special cu mama dumneavoastră. Care sfat pe care l-aţi primit de la dânsa nu l-aţi pus în aplicare şi acum regretaţi?
Mama pentru mine este o femeie specială. Este un om extraordinar de bun. Nu şi-a dorit ca eu să intru în politică, chiar dacă acum este mândră de mine. Însă o simt că trăieşte în fiecare zi cu teama de a nu mi se întâmpla ceva rău. Eu nu regret alegerea pe care am făcut-o în 2012, pentru că mă regăsesc în munca mea. Însă mi-aş dori să trăim într-o ţară în care mamei mele să nu-i fie teamă că mi s-ar putea întâmpla ceva rău doar din invidia sau dorinţa de mărire a cuiva. Dacă puteţi transforma într-un regret ceea ce am spus vă rog să o faceţi dumneavoastră.
„Am început politica cu Ionel Arsene şi tot cu el voi termina şi atunci când voi pleca din politică”
– Cum decurge o zi liberă a primarului Daniel Harpa în familie?
Aceste zile de toamnă chiar le-am petrecut cu familia şi prietenii, atât la mine acasă, cât şi acasă la cei câţiva prieteni pe care-i am. Însă în ultima perioadă pandemia a reuşit să ne schimbe vieţile şi am ieşit mult mai rar. Aşa că m-am angrenat în activităţi sportive, alături de un grup de prieteni, şi am început să joc tenis de câmp. Însă când sunt acasă îmi place să fac multe lucruri. Mulţi ştiu că sunt un iubitor de păsări şi cresc diferite specii de păsări, cum ar fi păuni, fazani. Mă simt relaxat în special în zona din spatele casei unde este şi livada cu vreo 60 de copaci. Acolo îmi petrec timpul liber cu familia şi uneori cu prietenii. Este un refugiu al meu acea zonă din spatele casei.
– Cu siguranţă după 2012 numărul prietenilor dumneavoastră a crescut semnificativ. Cum vi-i alegeţi pe aceşti prieteni? Ce criterii de selectare aveţi?
Am un criteriu foarte simplu şi care ţine de memorie. Nu uit cine mi-a fost alături de la început şi nici ce a făcut fiecare pe parcursul relaţiei noastre de prietenie. Cu toate astea, nu am obiceiul de a ţine supărare pe cineva, pentru că toţi până la urma urmei suntem supuşi greşelii. Inclusiv eu. Viaţa este mult mai frumoasă atunci când ştii să ierţi şi alegi să vezi părţile bune ale celuilalt. Atunci ajungi să te bucuri de fiecare prietenie în parte, mai veche sau mai nouă.
– Ştiu că sunteţi un om de echipă. Cum v-aţi ales până acum colaboratorii şi oamenii din echipa dumneavoastră, atât de la primărie, cât şi de la organizaţia politică pe care o conduceţi?
Consider că ceea ce ne defineşte cel mai bine ca oameni este caracterul. Nu funcţia, nu banii, nu puterea. Ci în primul rând caracterul. Mi-am ales colaboratorii după caracterul fiecăruia. Am încercat să încheg o echipă atât în rândul consilierilor locali, cât şi la primărie. Voi face tot posibilul ca, până la terminarea celui de-al treilea mandat de primar, să rămânem o echipă unită ca şi până acum. Această echipă există din primii ani de când sunt la primărie, alături de viceprimar şi administratorul public. Pentru mine a fost şi este un mare atu faptul că această echipă a fost alături de mine în toţi aceşti ani. Şi să nu uităm că în toţi aceşti ani am avut parte şi de susţinerea majorităţii Consiliului Local şi, împreună cu ei, am reuşit să formăm o echipă care se dedică comunităţii. Fără sprijinul consilierilor locali, indiferent de culoarea lor politică, multe lucruri nu s-ar fi putut realiza în oraşul nostru începând de la investiţii şi până la schimbarea unei mentalităţi şi mod de abordare din punct de vedere administrativ. Oamenii care mi-au stat alături au constituit marele meu avantaj. Şi aici mă refer la echipa şi colegii din primărie şi la colegii din Consiliul Local.
– „Iubesc trădarea, dar urăsc trădătorii”. O vorbă a lui Caragiale care este mai autentică acum ca oricând pe meleagurile noastre. Când aţi trădat şi când aţi fost trădat?
Dacă am avut vreo umbră de frică de a fi trădat a fost poate doar în mintea mea. Într-o lume în care suntem bombardaţi cu informaţii negative sunt situaţii când ne putem pierde discernământul. Însă intuiţia m-a trădat de foarte puţine ori în ceea ce priveşte oamenii. Şi nu e doar o simplă vorbă. Dacă analizaţi parcursul echipei mele veţi realiza că nucleul ei este foarte puternic şi statornic. Discuţii şi opinii diferite avem şi acest lucru nu este rău. Ideile şi deciziile bune apar tocmai din aceste opinii diferite. Iar eu nu sunt un şef care să pună pumnul în gură. Eu prefer ca relaţia mea cu colaboratorii mei să fie una bazată pe respect reciproc şi libertate de opinie.
– Vă aşteptaţi să aveţi parte de trădări şi în campania electorală din 2024? Şi dacă da, din partea cui credeţi că ar veni şi ce motive ar avea să o facă?
Din fericire pentru mine ştiu cu cine lucrez şi pe cine mă bazez. Răspunsul meu este NU. Echipa mea este formată din caractere puernice şi loiale muncii noastre. Noi ca echipă vom avea cu siguranţă adversari politici în campaniile electorale următoare, dar aşa trebuie să fie într-o democraţie. Este un exerciţiu democratic până la urma urmei. Chiar am fost plăcut impresionat că la ultima campanie electorală de la locale nu au mai fost atacuri la persoană şi asta înseamnă că am evoluat. Dar, dacă tot e să vorbim de trădări, vă pot spune de ce nu sunt eu un trădător. În 2012 am plecat într-o echipă alături de Ionel Arsene şi alţii care facem cu toţii parte şi acum dintr-o echipă. Cu Ionel Arsene am în primul rând o relaţie de prietenie. Îmi este un prieten adevărat. Am început politica cu Ionel Arsene şi tot cu el voi termina şi atunci când voi pleca din politică. Sunt un bărbat loial. Atâta timp cât şi Ionel Arsene, cât şi ceilalţi din echipă sunt loiali şi serioşi în raporturile cu mine aşa voi fi şi eu. Să ştiţi că niciodată nu m-am certat cu Ionel Arsene. Nu cred că ar putea cineva să ne afecteze relaţia.
– Ce anume l-ar determina pe omul Daniel Harpa să nu mai candideze la funcţia de primar în 2024?
Pentru liniştea mea, pentru că nu aduce anul ce aduce ceasul, îmi propun să iau o decizie în această privinţă cu aproximativ şase luni înainte de campania electorală din 2024.
– Care este cel mai mare regret a lui Daniel Harpa? Dar cea mai mare împlinire?
Că nu am reuşit să duc la îndeplinire toate proiectele pe care mi le-am propus ca primar. Iar ca şi împlinire pe plan personal este că am o familie frumoasă, unită şi realizată. Fiul cel mare, Ştefan, este student la două facultăţi în Iaşi şi am o relaţie de prietenie cu el. Iar fiul cel mic, Tudor, este un copil special şi cu o sensibilitate aparte. Cred că el a fost cel care a unit familia în momente mai grele. Apoi soţia, care chiar dacă a crescut mai mult singură cei doi copii a fost alături de mine întotdeauna, mai ales în momentele grele. Pe plan profesional ca împlinire aş putea spune că am reuşit să schimb mentalitatea angajaţilor din primărie, că am reuşit să încheg un colectiv şi să-l fac unit, chiar dacă mai sunt lucruri de îmbunătăţit. Însă per ansamblu am reuşit să implementez o altfel de gândire şi abordare a angajaţilor din primărie.
– Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Dacă aţi fi un simplu cetăţean al oraşului Târgu Neamţ ce notă i-aţi da primarului Daniel Harpa în ceea ce priveşte realizările, dar şi nerealizările sale?
Nici măcar eu nu aş putea să estimez cât din ce am promis am realizat până acum. Dar ştiu sigur că tot ce am făcut la primărie am făcut cu tot sufletul şi din toată puterea mea. Dar cred că nota pe care cetăţenii mi-au dat-o până acum s-a reflectat în votul de la alegerile locale. Sunt la al treilea mandat de primar. Şi cred totuşi că am şi ceva realizări ca primar. Doar să nu vrei să vezi. S-a schimbat ceva în oraşul nostru, au avut loc schimbări.
– Ce vă spun oamenii când vă întâlniţi cu ei pe stradă sau într-o anumită locaţie? Ce mulţumiri sau nemulţumiri au?
Sunt cetăţeni care sunt mulţumiţi de ce s-a făcut până acum în oraş şi mă felicită, aşa cum sunt şi cetăţeni care sunt nemulţumiţi şi au diferite probleme. Însă în această perioadă de pandemie am observat un lucru interesant şi care mă bucură. Din ce în ce mai mulţi cetăţeni sunt mulţumiţi de serviciile oferite de spitalul nostru. Sunt mulţumiţi de serviciile oferite de unele secţii cum ar fi cele de ortopedie, chirurgie, ginecologie, interne, cardiologie. Îmi spun că există o altfel de abordare, că există medici care se ocupă profesionist de sănătatea lor şi sunt mulţumiţi şi de modul de implicare a primăriei în ceea ce priveşte investiţiile în modernizarea şi dotarea spitalului şi a Policlinicii.
„Şi eu şi familia mea ne tratăm la Spitalul Târgu Neamţ”
– Apropo de creşterea calităţii serviciilor medicale din Spitalul Târgu Neamţ din ultima perioadă. Ştiu persoane publice şi oameni de afaceri care aleg să se trateze la spitalul nostru. Dumneavoastră sau vreun membru al familiei aţi apelat la serviciile medicale oferite de spitalul oraşului?
Aşa este. Secţiile de ortopedie şi de ginecologie sunt căutate de cetăţeni din toată Moldova, pentru că avem medici profesionişti. Şi ăsta e meritul atât al lor, cât şi al nostru, al primăriei, care ne-am ocupat de modernizarea secţiilor. Ca să nu mai zic de CPU. Şi aici trebuie să recunosc că dr. Florin Apostoae este un adevărat profesionist. Apoi secţia de pediatrie sau policlinica, unde la fel avem făcute investiţii şi avem medici tineri şi foarte bine pregătiţi. Cât priveşte persoana mea şi familia vă pot mărturisi că doar la serviciile medicale ale spitalului nostru am apelat. Am încredere deplină în tot ce înseamnă aparatul medical de la Spitalul Târgu Neamţ.
– Cu spitalul am înţeles. Dar să abordăm un pic şi calitatea traficului rutier din oraş. Cum vă simţiţi ca şofer în traficul infernal din Târgu Neamţ?
Este clar o aglomeraţie şi asta datorită tranzitului. Foarte multe maşini ne tranzitează oraşul. Continuarea variantei ocolitoare ar fi soluţie şi de asemenea sensurile unice unde deja există un proiect în plan. Vom găsi soluţii în viitor dar în această perioadă de pandemie este mult mai greu pentru că avem foarte multe cheltuieli pe acest segment la spital şi nu numai.
– Se spune că cei şapte ani de acasă marchează viaţa unui individ. Dumneavoastră ce aţi învăţat în cei şapte ani de acasă de la părinţii dumneavoastră? Ce valori vi s-au inoculat şi pe care le respectaţi şi acum?
Credinţa în primul rând. Apoi seriozitatea. Când promiţi ceva trebuie să te ţii de cuvânt. Eu fiind singur la părinţi, relaţia mea cu ei a fost una mai specială şi au încercat toată viaţa să mă vadă fericit, împlinit şi liniştit. Voi rămâne mereu copilul lor, chiar dacă nu mai am vârsta unui copil.
– Ce cărţi citeşte şi ce muzică ascultă Daniel Harpa?
Îmi plac cărţile poliţiste, dar citesc şi cărţi scrise de sfinţii noştri părinţi, cum ar fi părintele Cleopa, părintele Iustin Pârvu sau părintele Arsenie Boca. Iar muzică ascult în special muzica veche şi care mă relaxează. Muzica anilor mei din tinereţe.
– Care sfat credeţi că vi s-ar potrivi?
Cred că părintele Cleopa spunea şi aplic ceea ce a zis sfântul părinte părinţilor mei atunci când mergeau la dânsul. Părintele Cleopa le spunea părinţilor mei: Răbdare, răbdare şi iar răbdare.
– Ce anume v-a marcat viaţa la un moment dat?
Cred că o nedreptate de care am avut parte în 2012 cu acel proces în care am fost implicat eu şi încă patru colegi de-ai mei din poliţie. Un proces în care s-a dovedit până la urmă că suntem nevinovaţi. Am îndurat foarte multe atunci şi de atunci m-am pricopsit şi cu o problemă de sănătate.
– Ce vă mai doriţi de la viaţă?
Sănătate. Şi să-mi văd copiii realizaţi şi familia sănătoasă. Aşa cum îşi doreşte orice părinte.
A consemnat Ciprian Traian STURZU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 512, săptămâna 28 octombrie – 3 noiembrie.