Atunci când un proiect de investiții în infrastructura locală prinde o finanțare, tendința autorităților este să se bucure în fața unei panglici tricolore și să-și facă cunoscută priceperea în atragerea de fonduri, astfel ca bugetul local să nu fie prea mult afectat. După care să aștepte momentul inaugurării festive, prilej de alte bucurii. Când un asemenea proiect eșuează, din varii motive, nimeni nu se înghesuie să explice cauzele eșecului și eventual să spună cum vor fi remediate lucrurile și recuperați banii. Un exemplu de rele practici avem în Neamț, în comuna Bălțătești, unde, pe 1 iulie 2019 începea să prindă contur un amplu proiect de canalizare ce includea şi o staţie de epurare. Valoarea contractului, obţinut prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a fost de un milion de euro, contribuţia proprie a primăriei fiind de 1,3 milioane de lei. În acest moment lucrările sunt abandonate și executivul primăriei a cerut consilierilor locali să voteze o suplimentare a contribuției proprii a Primăriei, pentru ca el să fie finalizat.
Primul pas: licitația o câștigă o firmă din Călărași, care subcontractează imediat
Pentru administrația publică locală ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă faptul că, imediat după finalizarea procedurii de achiziție, a apărut un act adițional, prin care mai apărea un jucător în zona constructorilor. Câștigătoare a fost declarata asocierea dintre SC Aqua SRL din Călăraşi (pentru 51% din lucrare) şi SC PHR Construct Solutions, din Dulceşti, Neamţ (49% din lucrare). Cum spuneam, după licitaţie, în momentul încheierii contractului, la dosar a fost depus un act adiţional prin care societatea din Călăraşi subcontracta lucrarea unei societăţi din Iaşi, SC Petroleum Invest SRL (cu obiect de activitate principal declarat comerţul cu ridicata al combustibililor lichizi, lichizi şi gazoşi al produselor derivate), unde la acţionari apare şi Nelu Dănuţ Izverani (n.a. – cu ceva probleme în trecut la DIICOT, în zona evaziunii fiscale). De ce a fost necesar acest joc prin care să ajungă societatea din Iași să facă o canalizare la Bălțătești? Simplu, ieșenii aveau un bilanț financiar care nu-i califica în nici un fel să poată câștiga o procedură de achiziții. În anii 2016-2018 cifra de afaceri a societății a fost 0, nu a avut angajați și abia din 2019 a început să ruleze bani prin conturi. Practic, cei din Călărași, firmă serioasă, cu 37 de angajați, au creat un culoar favorabil pentru ieșeni, pentru că li s-a permis să semneze respectivul act adițional și primăria a luat act de el. Cu sau fără interese.
Pe 19 iulie 2019, „Mesagerul de Neamţ” publica un amplu material despre proiectul de canalizare început la Bălţăteşti. Contactat telefonic la acea vreme, Dănuţ Nelu Izvernari, rămas acționar unic al firmei Petroleum Invest SRL, ne declara: “În mod normal, lucrarea are termen de finalizare anul viitor (n.a. – 2020), dar noi încercăm să terminăm cât mai repede. Am contractat lucrarea de la firma Aqua din Călăraşi şi am început acum pe o stradă şi urmează ca, la începutul săptămânii viitoare, să mai începem încă pe două străzi. Pe lângă comerţul cu combustibil, societatea are ca obiect de activitate şi construcţii industriale şi civile. Noi am realizat canalizări şi prin Roman, avem lucrări în derulare şi în Vaslui, şi Roman. Avem experienţă”. Realitatea de astăzi arată că experiența la care se făcea referință nu a contat deloc, pentru că lucrările de canalizare din comună s-au oprit. Și firma ieșeană este, în acest moment, în proces de constatare a insolvenței.
Al doilea pas: primarul vrea mai mulți bani pentru a continua lucrarea
În şedinţa Consiliului Local Bălțătești din 29 septembrie a fost votat un proiect de hotărâre prin care consilierii aprobau, cu majoritate de voturi, suplimentarea valorii neeligibile pe care trebuia să o aloce Primăria în sumă de 3.502.208,92 lei (2.236.255 lei plus TVA 1.265.953,92 lei) a contractului de finanţare pentru realizarea proiectului “Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare, satele Bălţăteşti şi Valea Seacă, comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ, prin Submăsura 7.2 – Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”. Bani de la bugetul local, să fie foarte clar. Trei dintre consilierii locali – Gheorghe Timofte, Mihai Savin şi Eugen Grigoraş – au avut obiecții față de proiect și unul a votat împotrivă iar doi s-au abținut.
Eugen Grigoraş: „Eu nu văd de unde să fie bani de la bugetul local. Şi nu înţeleg de ce nu se continuă proiectul de canalizare din bani europeni. De ce trebuie să alocăm alţi bani? De ce trebuie bani de la bugetul local dacă există un proiect european în valoare de un milion de euro? Atunci când lucrarea a fost contractată, ea fost contractată pe toată lucrarea nu pe un sfert din lucrare. Doamna primar a tot invocat că au crescut preţurile”.
Gheorghe Timofte: “Nu sunt mulţumit de calitatea lucrărilor. Este o bătaie de joc. M-am abţinut de la vot nu pentru că nu vreau ca lucrările să fie finalizate, ci pentru că nu sunt lămurit cu proiectul din ultima şedinţă. Nu ne-a explicat deloc despre ce e vorba”.
Versiune primarului Emilia Acozmei
Pe acest subiect am încercat să primim clarificări şi de la doamna primar Emilia Acozmei. Vi le livrăm exact așa cum le-am primit: „Suma va fi pusă la dispoziţia constructorului de la bugetul local. Nu este vorba de niciun împrumut. Din acel un milioan de euro au fost cheltuiţi aproximativ 700.000. Contractul cu societatea Petroleum a fost reziliat şi s-a deschis deja licitaţia pentru noile lucrări. Aleşilor locali li s-au dat explicaţii. Am reziliat contractul cu cei de la Petroleum, pentru că s-au lungit prea mult cu lucrările şi au depăşit perioada valabilităţii contractului de execuţie a lucrărilor. Nu am semnat recepţia lucrărilor şi am apelat la firma asiguratoare de a recupera aproximativ 400.000 lei. Cei de la Petroleum au primit bani doar pentru ce s-a făcut recepţie. Noi am făcut către societatea de asigurări o cerere de recuperare a banilor. Din totalul de cinci kilometri de canalizare au fost realizaţi doar trei. Garanţia de bune execuţii a lucrării nefiind dusă la îndeplinire, am cerut banii înapoi. Este poliţia de asigurare a lucrării. Firma de la Roman (n.a. – SC PHR Construct Solutions, din Dulceşti, Neamţ) şi-a făcut treaba, dar cealaltă firmă nu. Din ce ştiu, domnul Izvernari s-a certat cu asociaţii în timpul lucrării şi a plecat cu firma sa de la noi. Celor două firme li s-au plătit doar pentru ce au lucrat. Dar nu suntem mulţumiţi de calitatea lucrărilor şi de aceea nu s-a semnat recepţia lucrărilor. În suma de 35 miliarde lei pe care am aprobat-o în ultima şedinţă nu o să mai intre cheltuieli pe avize, studii de fezabilitate şi alte aprobări, care deja există în proiect şi au fost alocate de la începutul proiectului. Aşadar, suma reală va fi mai mică, chiar la jumătate, pentru că proiectul se va întinde pe o perioadă de cinci ani şi trebuie să avem acoperire”.
După aceste explicații, nu ar mai trebui să existe vreo nelămurire de ce la Bălțătești sunt probleme cu investițiile de acest fel. Totul este foarte limpede, la fel ca și faptul că o firmă fără activitate de trei ani a fost primită să lucreze într-un proiect câștigat de altcineva, fără ca acest lucru să deranjeze pe cineva.
Un pic de secretomanie instituțională
În legătură cu proiectul de hotărâre prin care se cereau bani în plus pentru lucrare, am solicitat celor de la Bălțătești documentul prin care se justificau noile prețuri. Document care fi trebuit să fie publicat ca anexă la proiectul de hotărâre pe site-ul primăriei. Contabilul șef al primăriei a promis că ni-l va pune la dispoziție, după care a revenit cu un e-mail: „Referitor la discuția telefonică țin să vă precizez că documentele solicitate vor fi publicate pe site-ul Comunei Balțătești. Pentru obtinerea de documente cu caracter public, vă rog să vă adresați instituției noastre cu solicitare scrisă, conform legii”. Ceea ce este hazliu, pentru că exact asta am făcut, atât atunci când am fost la primărie, cât și telefonic. Mai ales că, repetăm, documentele trebuiau să fie de mult în consultare publică.
C.T. STURZU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 510, săptămâna 14 – 20 octombrie.
