Scăpăm sau nu de Comandantul Arafat?

Au trecut zile bune de când atotputernicul Raed Arafat de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a spus că autorităţile (în traducere, el, Comandantul acţiunii – n.a.) nu iau în calcul transportul pacienţilor cu coronavirus în străinătate şi, în continuare, e de neclintit din funcţie. „Acest lucru poate fi realizat la distanţe limitate, cu spitale din vecinătate. Noi avem foarte mulţi pacienţi la care să le găsim locuri. Astăzi erau la un moment dat 50 de pacienţi pentru care căutam locuri. Este imposibil să pui asemenea număr de pacienţi în avioane”, afirma el, luni, 4 octombrie. În ideea de a întări verdictul său, mai spunea (în traducere, speria lumea – n.a.) că pacienţii care trebuie deplasaţi cu oxigen nu pot fi urcaţi în avioane, existând risc de incendiu sau explozie.

Miercuri seară a fost contrazis şi pus la punct încă o dată de doctorul Victor Costache. Fostul ministru al Sănătăţii, în prezent consilier onorific al „premierului” Cîţu, a declarat ferm – în emisiunea News Hour with CNN de la Antena 3 – că „între 200 și 300 de pacienți COVID pot fi transferați în străinătate”. Dezvoltarea subiectului, preluată de principalele portaluri şi fluxuri de ştiri naţionale, este cu atât mai interesantă şi gravă cu cât Comandantul anunţa luni activarea târzie şi parţială a Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene, doar pentru resurse de Tocilizumab (anticorp monoclonal administrat cu succes în tratamentul COVID-19 – n.a.) şi concentratoare de oxigen.

Strict în privinţa propunerii de transferare în străinătate a bolnavilor, doctorul Costache a explicat: „În momentul de față avem peste 1500 de pacienți în terapiile intensive din România și acest număr este în creștere. Este firesc să activăm mecanismele europene de solidaritate sanitară. Sunt țări disponibile să ne ajute. Ungaria, Austria, Germania și Franța sunt doar câteva dintre ele. Între 200 și 300 de pacienți ar putea fi transferați în străinătate, astfel s-ar ușura munca colegilor noștri de la ATI”.

Alte două sublinieri de greutate sunt următoarele:

„Din păcate acest val patru a coincis cu o criză politică fără precedent, iar în timp ce populația noastră este decimată de valul patru al pandemiei de COVID-19, alții și-au făcut jocurile politice și și-au împins carierele, subminând orice tentativă de organizare a sistemului sanitar.”
„Trebuie să se lucreze în două direcții, să se accelereze campania de vaccinare, să crească încrederea populației din România în campania de vaccinare care a fost subminată sistematic în scopuri din păcate patetice și politice. A doua direcție în care trebuie acționat urgent este de a salva cât mai multe vieți.”

În context, trebuie reaminit că măsurile corecte, propuse de Victor Costache la începutul crizei sanitare, n-au fost luate în seamă Guvernul Ludovic Orban. Printre acestea, introducerea în carantină a cetăţenilor români fugiţi din Occident cât mai aproape din intrarea în ţară (iar nu răspânidirea lor spre domicilii, în caravane organizate) şi testarea masivă a populaţiei, cea de-a doua puternic argumentată şi de profesorul Adrian Streinu Cercel.

Despre ordinul privind suspendarea internărilor pentru operaţii şi tratamente, care nu reprezintă urgenţe şi pot fi reprogramate, cu excepţiile cunoscute (femei însărcinate, pacienţi cu afecţiuni oncologice, pacienţi care necesită dializă) şi despre prelungirea stării de alertă de un guvern demis, pe mâna aceluiaşi Arafat, s-au pronunţat deja multe voci, în sensul că legile şi Constituţia sunt suspendate în România. Curios, de parcă s-ar aplica un Ordin de zi pe ţară, se vorbeşte foarte puţin în legătură cu Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene.

Creat în 2001, acest mecanism a fost reformat în 2013 pentru a pune accentul pe prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru acestea. Mecanismul de protecție civilă a fost activat de peste 420 de ori începând cu 2001. Printre cazurile recente de activare s-au numărat: cutremurul din Croația (2020), incendiile forestiere din Albania, Grecia, Italia, Macedonia de Nord și Turcia (2021), situația de urgență privind sănătatea cauzată de COVID-19 (2020 și 2021)

La 10 mai 2021, Consiliul European a adoptat un regulament de consolidare a mecanismului de protecție civilă al UE. Noile norme prevăd fonduri în valoare totală de 1.263 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027 și până la 2.056 de milioane EUR pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecție civilă menite să contracareze impactul crizei provocate de COVID-19, prevăzute în Instrumentul de redresare al UE.

Aşa cum se arată pe cel mai oficial site cu putinţă al Uniunii, protecţia civilă cuprinde şi măsuri preventive pentru a reduce impactul viitoarelor situații de urgență sau dezastre. Cu ce s-a ocupat din ce în ce mai obraznicul şi agresivul Comandant, incontestabil susţinut şi protejat de preşedinte şi „premierii săi”, se vede. Cu preţul sănătăţii şi vieţii românilor.

Viorel COSMA