Stand-up-ul prin ochii lui Cătălin Bordea

O definiție pentru un personaj care face ”stand-up comic” nu este, aparent, greu de dat. Vorbim de cineva care face comedie într-o manieră informală, intrând în relație directă cu publicul. Începuturile vin din spațiul american, la noi genul a prins rapid și avem deja oameni care au făcut din stand-up un mod de viață. Unul dintre cei mai vechi și apreciați din România este Cătălin Bordea, care a fost prezent week-end-ul trecut la cinema „Mon Amour” din Piatra Neamț. Acesta a ținut un spectacol de zile mari la cinemtograf, unde spune că se simte ca acasă, lăudându-l pe directorul Victor Purice, de cum a intrat pe scenă: „Felicitări domnule director Victor! Vă spun sincer că este cea mai frumoasă și bine întreținută sală de film și de spectacole din țară. Ați făcut o treabă minunată!”. Cunoscut publicului larg și în urma aparițiilor la televiziune, alături de Dan Capatos, Cătălin este un partener de dialog foarte serios, care vorbește cu patimă despre începuturile sale în stand-up, despre Piatra Neamț și publicul său cunoscător, despre umorul de calitate și greutățile celor care, pentru a avea succes, trebuie să simtă publicul de fiecare dată când apar pe scenă.

Lansarea în lumea stand-up-ului

Cătălin are 36 de ani și primele încercări de a face stand-up sunt prin 2003, atunci când s-a și lansat în acest domeniu. Foarte sincer în discurs, botoșăneanul povestește cum a început totul și cum glumele pe care le făcea cu băieții la o bere s-au transformat, în timp, într-o sursă de venit: „Nu e o vorba despre nu știu ce calități pe care trebuie să le ai sau ceva de genul, a fost conjunctură, atunci în 2003. Era o chestie de student, de provocare de a mai face un ban, de a mai bea o bere. Poate nici măcar de a face un ban neapărat, ci de a mai bea o bere, a mai sta cu băieții. Nu mă gândeam atunci dacă am calități, oricum habar nu aveam cu ce se mănâncă treaba asta, nu știam nimic”.

Cătălin chiar susține faptul că oricine ar putea face asta, cu multă răbdare,  experiența căpătată odată cu trecerea timpului fiind reflectată apoi în rezultatele obținute, fie că e vorba de un public din ce în ce mai numeros, fie că e vorba de banii câștigați sau pur și simplu de mulțumirea sufletească: “Sunt sigur că oricine poate fi capabil de ceea ce fac eu. Noi chiar descoperim în turneele noastre oameni care sunt capabili de stand-up comedy și care fac stand-up comedy fără să facă stand-up comedy. Adică oamenii cu care ne întâlnim sunt foarte amuzanți”.

Ce înseamnă Piatra-Neamț pentru Cătălin Bordea

Născut la Botoșani și fiind atașat de locurile natale, tânărul comediant așteaptă cu nerăbdare turneele din zona Moldovei. După o lună jumătate petrecută în turneu prin Ardeal, acesta a revenit, cu entuziasm și emoție, în Moldova. Primul lui contact cu orașul Piatra-Neamț a fost acum aproximativ 10 ani, când a fost prezent într-un local cunoscut din oraș, pentru a susține un show de stand-up: „În Piatra am ajuns acum 10 ani, la Tequilla. A fost foarte fain, că era mic, era intim, oamenii de aici sunt foarte prietenoși și receptivi la tot genul de glume”. Apoi, Bordea și alții din breasla sa au revenit la Piatra-Neamț, dar în zona condusă cu pricepere de Victor Purice, la cinematograf: „Am început să venim aici la cinematograf și apoi am tot revenit pentru atmosferă, pentru ideea de spectacol, care se creează aici. E de filmat special aici, la cinematograf. Dacă în alte locuri ei vin, își mai iau o bere, ceva de mâncat, aici vin ca la un spectacol. Adică simt când trebuie să aplaude, știu când trebuie să râdă. Sunt foarte OK. Sala arată foarte bine, oamenii sunt faini și e rețeta perfectă, atât pentru noi, cât și pentru cei care vin să se simtă bine cu noi”.

Inspirația din spatele glumelor

Atunci când vine vorba despre ceea ce se întâmplă pe scenă, cele mai frecvente întrebări care apar pe buzele spectatorilor sunt: “Oare de unde se inspiră comedianții?” sau: “E adevărat tot ce zic aceștia?” Este evident faptul că fiecare își creează propriul stil de muncă, fiecare are sursele lui de inspirație, unii se axează pe fapte reale, în timp ce unii poate își găsesc idei în glumele altor comedianți sau umoriști renumiți. „Pe mine mă ajută faptul că, de când mă știu, îmi place să vorbesc cu oamenii, să mă duc la piață, să mă duc la taxe și impozite, să mă duc să mă plimb prin București, să mă duc la supermarket, să mă duc la florărie și să ascult poveștile tuturor celor care îmi ies în cale. Și prin contactul acesta cu diverși oameni, cu mentalități diferite, percepții diferite, eu reușesc să-mi fac o impresie și să produc un fel de stand-up real. Adică din societate. Apoi, recunosc că soția mea îmi furnizează foarte mult material, prin orice face sau zice. Și bunica mea mă mai sună din când în când și de la ea vin niște chestii foarte faine și autentice. Eu mi-am creat foarte bine stilul acesta pe oameni apropiați mie. Nu prea am cum să aberez”. Pe de altă parte, Cătălin declară că adevărul glumelor și a poveștilor sale este undeva în proporție de 90%, 10% fiind ceea ce el numește „arta comediantului”: „La o poveste care este 90 la sută amuzantă pentru mine, trebuie să mai pun 10 la sută peste ea, să o exagerez puțin, să o bag într-un context, ca să fie livrabilă pe scenă. Adică nu poți să lași lucrurile chiar așa cum sunt, foarte crude”.

Fiscalizarea stand-up-ului

Bordea își amintește cu nostalgie despre vremurile în care întreținea atmosfera printre prieteni, la facultate, atunci când el și amicii lui se ocupau de toată organizarea. Odată ce acesta a devenit mai cunoscut, iar acest tip de show a început să prindă amploare, au apărut noi reguli de desfășurare: “În primul rând s-a fiscalizat, că nu puteau sta ei liniștiți din cauza noastră! Asta înseamnă că se plătesc taxe, totul e foarte legal, foarte transparent. Plus că, în 2003, nu erau reglementările care sunt acum. Acum știi că vii undeva, că ai un spectacol, știi că ai un tour manager, știi că ai o organizare, știi că este cineva care se ocupă de tot. S-au schimbat lucrurile. Comedianții sunt mult mai responsabili în ceea ce privește glumele și materialul, adică totul e un pic mai organizat față de perioada 2003-2008. Atunci, 5 ani de zile a fost haiducie totală, mergeai oriunde, făceai orice, pe o ladă de bere, pe lumini de la o lanternă a fiului patronului, era jihad”.

„Când am început, nu era vorba de bani, chiar nu exista așa ceva”

Majoritatea comedianților sunt “acuzați” oarecum de faptul că se fac bani mulți din această meserie, din show-urile pe care le țin în București și din turneele din toată țara, dar și din străinătate. Cătălin ne lămurește și cu privire la acest subiect și recunoaște că, într-adevăr, acum, la nivelul la care a ajuns, partea financiară este foarte atractivă, mai ales pentru soția sa. Dar nu a fost așa dintotdeauna: “Când am început, nu era vorba de bani, chiar nu exista așa ceva. Nu credeam vreodată că se poate face bani din treaba asta. Și ca în orice meserie, dacă începi treaba asta pentru partea financiară, nu reușești. Printre noi sunt tipi care sunt angajați, care lucrează în corporații, și care au salarii foarte mari. Și, din plăcere numai, veneau în turnee cu noi. Adică nu te gândi că te apuci azi, îți faci un material de stand-up și mâine bubui. Nu e chiar așa, e greu, greu, greu. Dar în rest, e fain. Mai bei un spriț, mai pleci de acasă”.

Andreea BOGZA

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 509, săptămâna 7 – 13 octombrie.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *