Tradiții în Brumărel - Pocrovul

Numele lunii octombrie provine din latinescul october, care semnifică cifra opt (octo). Aceasta deoarece luna octombrie era a opta lună în calendarul roman. Grecii numeau luna octombrie pyanopsion, datorită festivalului ținut în cinstea zeului Apollo, care avea loc în această lună. În România, luna octombrie, popular, se numește Brumărel. În această lună, cad frunzele din copaci, țăranii se ocupă mai mult de treburile gospodăriei. Acum se fac însămânțările de toamnă. O curiozitate este faptul că luna octombrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și luna ianuarie, cu excepția anilor bisecți.

Se poate spune despre lunile octombrie şi noiembrie – Brumărel şi Brumar, că mai curând deschid ciclul hibernal, decât să-l prelungească pe cel autumnal. Bătrânii de altădată prevesteau că, dacă bruma, vântul şi promoroaca apar din aceste luni, acest fapt va îmblânzi lunile de temut ale iernii, iar ploaia măruntă şi vântul le vor înăspri. Încheierea anului pentru agricultori coincide cu o altă sărbătoare dedicată Sfintei Fecioarei Maria, Acoperământul Maicii Domnului sau Pocrovul. Această sărbătoare era în special ținută de bărbați. Ei nu lucrau la câmp în această zi, crezând că astfel vor avea omăt din belșug pentru a ocroti semănăturile de toamnă.

Tradiții creștinești de Procoave

Acoperământul Maicii Domnului este sărbătoarea rânduită de Biserica Creștină în amintirea apariției Maicii Domnului în Biserica din Vlaherne. Pe 1 octombrie, anul 911 d.H. se făcea priveghere pentru salvarea cetății ce era asediată. Sfânta Fecioară Maria s-a lăsat văzută pentru credincioșii din biserică. Era încojurată de Sfinții Apostoli, sfinți și mucenici. Ea stătea în văzduh, rugându-se cu lacrimi. Sfântul Acoperământ era ținut în mâini, deasupra capetelor credincioșilor.

În vremurile de altădată, pe întâi ale lunii Brumărel, toată lumea ţineau „Procoavele”. Țăranii țineau această sărbătoare pentru ca vitele să le fie apărate, casa şi recolta ferite de foc, iar oamenii păziţi de înec şi de boli. Femeile posteau pentru sănătatea copiilor, iar fetele se rugau „Sfântului Procoavă” să aibă părul frumos şi să le aducă cât mai degrabă cununa de mireasă. O altă legendă îl prezintă în această zi pe Sfântul Apostol Andrei care a văzut-o pe Maica Domnului plutind în văzduh. Ea se ruga Tatălui Ceresc cu mâinile întinse pentru neamul omenesc. Se spune că de atunci oamenii o roagă, la rândul lor, să îi acopere cu mila sa şi să-i păzească de toate relele. Femeile posteau în această zi pentru ca Maica Domnului să le ocrotească de năpaste şi boli, iar fetele, pentru „a se vedea acoperite” cu năframa de mireasă.

Legendele lui Brumărel

Brumărel sau Brumariu Mic erau denumirile sub care era cunoscută luna octombrie, iar Brumariu sau Brumariu Mare erau folosite pentru luna noiembrie. Dar, sub aceste nume se ascunde și o ființă mitologică, un fel de Făt-Frumos care umblă totdeauna călare pe un cal murg și este îmbrăcat în haine brumării sau albe. Este în fapt personificarea brumei, care, așa cum îl descriu versurile dintr-un cântec, „florilor mirosul stric” și „iau cu mine orice floare”, pe care o duce acasă la mama lui Toamna sau Tomnica, iar aceasta, cum îi vede, îi și cunună.

Credințe și superstiții ale brumei

În calendarul popular, octombrie poartă numele de Brumărel, deoarece în această lună începe să cadă bruma – „brumele cele mici”. Se credea chiar că, dacă în luna octombrie cade multă brumă și omăt apoi, în ianuarie, oamenii se pot aștepta la o vreme „moale”, călduță. Dacă este multă ploaie în lunile octombrie și noiembrie, în luna decembrie vor fi mari vânturi spuneau bătrânii. Fetele nemăritate furau busuioc din căldărușa de la biserică și îl puneau afară, pe gard. Dacă a doua zi dimineață găseau busuiocul acoperit cu brumă spuneau că vor avea un iubit bogat. În Gromovnic era scris că în octombrie se formează haitele de lupi și au loc primele atacuri în grup ale acestora pentru procurarea hranei. Împerecherea lupilor începe în a doua parte a lunii noiembrie și se termină la sfârșitul lui ianuarie și începutul lui februarie.

Sf. Ap. Toma, ocrotitorul „întârziaților din dumnezeiască rânduială”

În decretul dat de Mihail Comneanul, de la 1166, data de 6 octombrie era menționată ca fiind nelucrătoare. În această zi este praznicul Sfântului Apostol Toma. Sfântul și mult lăudatul Apostol Toma, supranumit „Geamănul”, este unul din Sfinții Doisprezece Apostoli care au fost alături de Mântuitorul Iisus Hristos. El este prăznuit în Biserica Creștin-Ortodoxă la 6 octombrie. Tradiția Bisericii Creștine amintește că Sfântul Apostol Toma a înființat Bisericile Creștine din Palestina, Mesopotamia, Parția, Etiopia și India. Sfântul Apostol a primit mucenicia pe pământ indian, rămânând credincios Mânuitorului. Sfântul Apostol Toma este considerat și ocrotitorul întârziaților. Tradiția orală ne amintește că la înmormântarea Sfintei Fecioare, Sfântul Apostol Toma împreună cu ceilalți Sfinți Apostoli au fost aduși miraculos pe norii cerului la Ierusalim din locurile unde propovăduiau Evanghelia. Sfântul Apostol Toma a sosit prea târziu, de abia după trei zile. La rugămințile lui, ceilalți apostoli au deschis mormântul Sfintei Fecioarei pentru ca şi el să se poată închina cinstitului Ei trup. În acest fel s-a descoperit că trupul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu nu se mai afla în racla în care fusese așezat: Domnul o luase pe Maica Lui în Locaşurile Sale cereşti. Astfel, întârzierea Sfântului Toma a descoperit lumii întregi minunata preaslăvire şi înălţare a Maicii lui Dumnezeu cu trupul la ceruri. Sfântul Apostol Toma este patronul arhitecţilor, zidarilor şi al pietrarilor, dar şi un ocrotitor al celor care nu ajung la timp la destinație, nu din comoditate, ci din dumnezeiască rânduială.

Filonul cercetătorilor din Carpați

Dr. Ștefan Odobleja, părintele ciberneticii generalizate

În epoca în care inteligența artificială se dorește marea descoperire a omenirii, un învățat român a inventat știința ciberneticii înaintea tuturor, acum mai bine de 60 de ani. Această știință a propulsat dezvoltarea informaticii și a inteligenței artificiale. Poate, dacă i-ar fi fost recunoscute meritele în timpul vieții și nu ar fi fost marginalizat (arestat) de către comuniști, Ștefan Odobleja ar fi dezvoltat cibernetica pe pământ românesc. Între timp, alții primesc beneficiile invențiilor și inovațiilor din cibernetică, informatică, inteligență artificială. Important: cibernetica este utilizată și în domeniul jocului bursier, aspect care ne scapă nouă românilor.

Ştefan Odobleja (1902-1978), medic militar, a fost o mare personalitate ştiinţifică prea mult nedreptăţită.

„Ştefan Odobleja, studiind și cercetând procesele din corpul uman, plecând de la psihologia consonantistă, a inventat legile generale ale Ciberneticii și a prevăzut apariția mașinilor de calcul (calculatoarele) și construirea mașinilor gânditoare (inteligența artificială – sisteme inteligente)” – Marin Vlada, „Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence”.

„În perioada 1938-1939 (înainte cu 10 ani, ca matematicianul american Norbert Wiener (1894-1964), considerat a fi părintele Ciberneticii, să publice lucrarea sa fundamentală Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine), Odobleja scria în franceză lucrarea fundamentală în 2 volume, Psihologia consonantistă. Definea bazele unei ştiinţe noi, Cibernetica, care va propulsa construirea calculatorului modern și dezvoltarea unei noi științe: Informatica. Odobleja stabilea ideile fundamentale ale Ciberneticii, cea mai importantă referindu-se la feedback. El însuşi a trimis 150 de cărţi personalităţilor ştiinţifice, universităţilor şi marilor biblioteci din Europa, America şi Asia, numai că peste omenire venea, al doilea război mondial şi, cine mai voia să analizeze o lucrare profund ştiinţifică, în care se vorbea despre concepte noi în acel moment” – Marin Vlada, coordonator al proiectului ROINFO “Romanian Informatics” 2018-2020