Duplicitate întreținută și dusă la extrem timp de 15 ani, fire retrasă, un om ciudat, așa îl caracterizează vecinii pe Antonio Ilie Arhip, acuzat de uciderea și îngroparea fiicei sale în vârstă de 5 ani. Este deocamdată singura acuzație pe care anchetatorii i-o aduc, după ce în 19 octombrie 2021 au dezgropat din curtea casei sale din Târgu Neamț ceea ce a mai rămas din corpul fetiței – o grămăjoară de oase. Pe mama ei, Magdalena Ursu, n-au găsit-o nici după ce au săpat și răscolit în toată curtea lui Arhip, în ideea că a ucis-o și pe ea și a îngropat-o ca și pe fiică. Dar mai sunt piste de probat. Între timp, Arhip a fost testat pozitiv la COVID-19 și mutat într-un alt arest, pentru îngrijire și izolare. Expertiza psihiatrică trebuie să mai aștepte, din acest motiv. El are documente medicale pentru probleme psihice. Susține că nu el, ci Magdalena Ursu și-a ucis fiica. Expertiza psihiatrică este cu atât mai importantă cu cât va stabili, printre altele, dacă Arhip are discernământ față de acuzațiile care i se aduc.
„Un om închis, retras”
Toată agitația de marți, 19 octombrie, când la casa de la nr. 13 de pe strada Vultur au oprit mașini de poliție și un excavator, iar curtea lui Arhip s-a umplut de polițiști, avea să se clarifice până seara. Arhip a fost scos în cătușe și dus la audieri, iar vecinii au lămurit între ei de ce acesta nu s-a mai întors, ci a fost arestat pentru crimă. Oasele găsite, dispariția fiicei acestuia și a mamei copilei și-au găsit legătura în mintea oamenilor care, după toți acești 15 ani, au înțeles brusc și cu uimire.
„Era un om închis, retras. Probabil și gelos, că pe femeia asta ultima cu care a trăit nu prea o vedeai ieșind din curte. L-a lăsat și asta, de vreun an. A avut două femei după asta dispărută. Ultima este moldoveancă. Probabil erau căsătoriți, că ea avea nevoie de acte. El avea mașină, de vreo câțiva ani, dar nu avea permis. A făcut ea școala de șoferi și conducea mașina. Prima dată, când am auzit nenorocirea, am crezut că de femeia asta e vorba. Are și ea două fete. El umbla mereu cu bicicleta și cu un cărucior. Mergea să-și cumpere apă plată, cu căruciorul, tot timpul, că el numai apă plată bea. Nu muncea nicăieri, dar auzisem că-i mai trimitea mama lui din Germania, parcă. Vă dați seama, el de 50 și ceva de ani nu muncea, iar maică-sa muncea pentru el! Sau poate că sora lui îi trimitea bani… Oricum, nu știu de unde avea bani, că nu vorbea despre el. Dar îl vedeai mereu ducându-se cu căruciorul la cumpărături. Mai ajuta la treabă vecinii, dar nu lua niciodată bani. Era cumsecade, n-a făcut probleme. Nimeni din zonă nu și-a imaginat că ar putea să facă așa ceva”, ne-a relatat un vecin sub protecția anonimatului.
Unul din localnici care a ajutat anchetatorii la săpăturile care au dus la descoperirea cadavrului copilei de 5 ani spune și el că Arhip era „om liniștit”. Dar a văzut cu ochii lui cum la nici jumătate de metru în pământ, în curtea, au fost găsite oasele. „Era un copil. Cu bluză de trening pe el, mânuțele de-aici nu le avea pe amândouă, picioarele nu, capul sfărmat, dinții pe jos. Deci, îmbrăcămintea nu era putredă. Pe el l-au arestat, i-au pus «brățările» la mâini…”.
Alt vecin își amintește de o altă „față” al lui Arhip. „Era tupeist! Mare lucru să nu fie și mama îngropată pe acolo. A omorât el un copil de 5 ani?!”. Un alt vecin, om mai în vârstă, se uită în sus și se întreabă retoric: „Cum să faci așa ceva?! Doamne ferește! Cum de abia acum s-a depistat?!”.
„Susține că fiica sa a fost omorâtă de fosta soție”
După ce Arhip a fost arestat preventiv, anchetatorii au reluat săpăturile în curtea lui, pe la începutul lunii noiembrie. Vreo 500 de metri pătrați au fost răscoliți, în zadar deocamdată. Mai trebuie spus că el a mai fost bănuit și în 2008, când mama și fiica au fost date dispărute de tatăl Magdalenei Ursu, la doi ani după ce ambele au plecat împreună cu Arhip, la cumpărături și nu au mai fost văzute. Tatăl Magdalenei a fost convins până atunci de Arhip că fiica și nepoata lui sunt în Germania. Acuzațiile de lipsire de libertate n-au putut fi probate și Arhip a rămas liber. Duplicitar sau cu probleme psihice, cum au constatat judecătorii, cert este că Arhip și-a jucat rolul și în instanță. După ce la Tribunalul Neamț s-a prevalat de dreptul legal de a nu da declarații, la Curtea de Apel Bacău, unde s-a judecat contestația lui la arestarea preventivă, el a avut o altă versiune. Una favorabilă lui, în condițiile în care Magdalena Ursu n-a fost găsită, încă, și în care, reluând firul întâmplărilor, a susținut că de fapt copila a fost ucisă de mama ei.
„Împotriva încheierii a formulat contestaţie inculpatul… solicitând luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu întrucât nu a comis faptele de care este acuzat, este bolnav, nu are antecedente penale. Inculpatul a fost audiat de instanța de control judiciar, susținând că fiica sa a fost omorâtă de fosta soție. Declarația dată de acesta în fața Curții este în totală contradicție cu ce a susținut acesta anterior, inclusiv în fața organelor de urmărire penală în cadrul cercetării sale pentru infracțiunea de lipsire de libertate, contradicție ce vine să întărească această suspiciune. Astfel anterior acesta a susținut în permanență că cele două victime nu au ajuns la domiciliul lor după ce au plecat împreună de la locuința fam. …. , ci s-a despărțit de acestea în centrul orașului Buhuși. Toate elementele de fapt ce rezultă din materialul probator administrat până în acest moment (declarații de martori, percheziții, declarațiile inculpatului) sunt de natură să creeze această bănuială verosimilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și pentru care s-a luat această măsură preventivă”, se precizează în încheierea ședinței de judecată.
„Obişnuia să aprindă lumânări şi să se roage”
Arhip a amintit că are probleme psihice și a susținut că detenția i-ar dăuna. Dar, desigur că problemele sale de sănătate nu l-au împiedicat să amenințe martora care a sesizat poliția, sesizare în urma căreia în 19 octombrie 2021 s-au făcut percheziții și săpături care au dus la descoperirea cadavrului Andreei. La momentul găsirii cadavrului în curte, Arhip a recunoscut că este fiica lui. Dar la tribunal el a refuzat să spună altceva. Apoi, când a acceptat să vorbească, el a prezentat în fața judecătorilor o variantă în totală contradicție cu eforturile lui de a ascunde faptele vreme de 15 ani. Timp în care mereu a aprins lumânări în locul din curte unde era îngropată fiica lui.
„(…) la data de 19 octombrie s-a procedat la efectuarea unei percheziţii domiciliare, ocazie cu care în curtea locuinţei inculpatului au fost identificate, îngropate la o adâncime de circa 50 cm, rămăşiţele unui corp uman, aparţinând unei persoane cu înălţimea de circa 100 cm, cadavru despre care, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul a confirmat că este al fiicei sale, făcând totodată precizarea că nu a omorât-o el. (…) de-a lungul anilor inculpatul a susţinut în mod constant că fiica sa este în viaţă, deşi ştia că în toată această perioadă trupul fetiţei se afla îngropat în curtea locuinţei sale, iar el obişnuia să aprindă lumânări şi să se roage la mormântul acesteia, iar măsurile de precauţie pe care inculpatul şi le-ar fi luat pentru ca trupul minorei să nu fie descoperit de membrii noii sale familii sau de autorităţi (…) reprezintă elemente ce întăresc suspiciunea rezonabilă că inculpatul … le-ar fi ucis, atât pe fiica sa, cât şi pe fosta soţie, după care, pentru a înlătura urmele faptei, ar fi ascuns trupurile acestora, cadavrul minorei fiind găsit după o perioadă de circa 15 ani de la momentul dispariţiei acesteia, îngropat în curtea locuinţei inculpatului. Totodată, în raport de explicaţiile oferite de inculpat în privinţa circumstanţelor în care ar fi dispărut …, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că este neverosimil ca – după ce manifestase timp de circa 4 ani şi jumătate o opoziţie acerbă în faţa oricărei tentative de a fi despărţit de copilul său, invocând «dreptul său divin» asupra fetiţei şi dovedind un strâns ataşament faţă de aceasta, (cu prilejul percheziţiilor domiciliare şi informatice efectuate în cadrul procedurilor penale au fost identificate şi numeroase fotografii cu fetiţa, păstrate de inculpat), discreditându-şi totodată fosta soţie în privinţa capacităţilor acesteia de a oferi o creştere şi îngrijire adecvată copilului – la doar o zi după ce minora fusese luată din locuinţa sa de către autorităţi şi predată mamei, inculpatul să-şi convingă fosta soţie să revină cu copilul la domiciliul său, după care să accepte totuşi, în aceeaşi zi, cu atâta uşurinţă, să se despartă de cele două în centrul oraşului Buhuşi, iar el să piardă orice contact cu acestea, sau, conform celei de-a doua versiuni oferite de inculpat, acesta să fie de acord ca fiica sa să părăsească teritoriul ţării însoţită doar de mamă, iar el să accepte lipsa oricărei relaţionări cu copilul în toată această perioadă de timp”.
Cristina IORDACHE
Imagini: Bogdan Călian
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 515, săptămâna 18 – 24 noiembrie.
