
Părintele Iustin Pârvu despre Radu Gyr: „Dar când mă gândesc la Radu Gyr, acesta a stat un an de zile supus acestei terori, de a nu ști dacă a primit sau nu sentința cu moartea. Acest lucru îi distrugea psihic pe mai toți deținuții. Însă Gyr avea o imensă forţă lăuntrică. El nu s-a lăsat înspăimântat prea mult de moarte. El a primit cu seninătate condamnarea, el se simţea onorat să își dea viaţa pentru Dumnezeu şi idealul său. Poeziile lui Radu Gyr au fost Psaltirea închisorii”.
Atanasie Berzescu: „În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce și L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul și îmbărbătarea deținuților din Aiud. Prin el frumosul și spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci” („Lacrimi și sânge”).
Radu Gyr a murit în 1975 la București și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu. În 2012, rămășițele poetului și ale soției sale (decedată în 1984) au fost mutate la Mănăstirea „Petru Vodă” din Poiana Teiului unde era stareț părintele Iustin Pârvu.





