Județul Neamț în aceeași asociație cu Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia

Pe fondul înfrățirilor cu diverse organisme din Republica Moldova și a declarațiilor de perpetuă dragoste și colaborare cu ”frații noștri de peste Prut”, pare nefirească o relație de colaborare cu o enclavă etnică din țara vecină și prietenă. Este vorba despre Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia, zonă care nu debordează de entuziasm când vine vorba despre limba română sau despre statul național unitar Moldova.

Recent, județul Neamț a primit factura pentru achitarea cotizației/contribuției sale ca membru în Asociația ”Euroregiunea Siret-Prut-Nistru”, în valoare de 28.066 Euro, adică 5 eurocenți pe cap de locuitor. Adresa este semnată de Mircea Cosma, fostul președinte al Consiliului Județean Prahova, aici director executiv, implicat în mai multe dosare penale, care își pune în valoare toată experiența pentru dezvoltarea euroregiunii, de la el de-acasă, din Prahova, unde Siretul-Prutul și Nistru se înfrățesc firesc pe Valea Prahovei. Pentru fostul președinte de județ este, fără îndoială, un loc de muncă bine plătit.

Printre unitățile administrativ- teritoriale care sunt parte în euroregiune apare și Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia, alături de majoritatea raioanelor din Republica Moldova.

Câteva date despre Găgăuzia, conform Wikipedia, fără alte comentarii.

În decembrie 1990, mișcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”), cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994 Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal.
La 2 februarie 2014, în regiunea autonomă Găgăuză a avut loc un referendum, prin care găgăuzii și-au exprimat opinia în privința politicii externe a regiunii. Participanții la referendum au răspuns într-o majoritate covârșitoare da la întrebările: „Doriți ca Găgăuzia să adere la Uniunea vamală Rusia-Bielorusia-Kazahstan (și să nu încheie un acord de asociere cu Uniunea Europeană)?” și „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar pierde independența (și s-ar reuni cu România)?”. Rata de participare variază în funcție de surse, între 53% și 72%. Plebiscitul nu a fost recunoscut de autoritățile de la Chișinău.