Tradiții creștine la începutul Postului Paștelui

„Duminica Ortodoxiei” este serbată în prima duminică din Postul Mare. În această Duminică creștinii ortodocși și cei greco-catolici celebrează victoria creștinilor asupra celor rătăciți de la Cale care interziseseră venerarea icoanelor în Biserică. În Duminica Ortodoxiei se citește pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Creștin-Ortodoxe Române.

Duminica Ortodoxiei

Sărbătoarea creștină „Duminica Ortodoxiei” a fost instituită în anul 843 d.H. Mai exact, Sfântul Patriarh Metodie al Constantinopolului a proclamat în cadrul Sinodului de la Constantinopol din 11 martie 843 d.H., cinstirea sfintelor icoane. Această victorie spirituală creștină a fost posibilă datorită eforturilor depuse de numeroși slujitori de Dumnezeu, sfinți necunoscuți și cunoscuți. Tradiția amintește de eforturile Sfântul Patriarh Gherman I al Constantinopolului (715-730 d.H.) și ale Sfântului Ioan Damaschin (675-749 d.H.)

Rânduiala creștină a Duminicii Ortodoxiei

Un aspect deosebit al acestei duminici este faptul că în toate Bisericile Creștin-Ortodoxe se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se oficiază numai de zece ori pe an, așa cum prevede rânduiala: în primele cinci duminici din Postul Mare, în Joia și Sâmbăta Mare, în Ajunul Crăciunului și al Bobotezei și în ziua praznicului Sfântului Vasile cel Mare. Sfântul Sinod al Bisericii Creștin-Ortodoxe Române trimite anual o scrisoare pastorală care este citită în toate bisericile creștin-ortodoxe din România. Acest obicei al B.O.R. își are rădăcinile în veacurile IX-X. Pe atunci se citea la Sfânta Liturghie din Biserica Ortodoxiei un document care purta numele de Synodicon. Acest document condamna toate ereziile și celebra memoria tuturor celor care au contribuit la stabilirea și aplicarea învățăturilor Mântuitorului Iisus Hristos, atât cât s-au înțeles din Adevărurile rostite de Fiul lui Dumnezeu.

Ce trebuie făcut în Sâmbăta colivelor

Prima sâmbăta din Postul Paștelui poartă numele de Sâmbăta colivelor. Din bătrâni se spune că din această zi se începe purtatul colivei și al prescurilor pentru morți. Prin unele sate se mai păstrează obiceiul de a duce apă de pomană pentru ispășirea păcatelor celor morți și pentru ca să stea cu țărâna în gură pe lumea cealaltă.

Prima sâmbătă din Postul Paștelui consemnează o sărbătoare mobilă din Calendarul creștin-ortodox, și anume Sâmbăta Sfântului Teodor sau Sâmbăta colivelor. Calendarul popular prezintă o multitudine de credințe și tradiții care au legătură cu Sântoader. Țăranii de altădată îl prezentau pe Sântoader drept un model exemplar de comportament și un paznic al Soarelui pe drumul pe care acesta îl face pe bolta cerească. Sâmbăta Sântoaderilor sau a colivelor se serbează și pentru minunile Sfântului Teodor. Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron a omorât un șarpe foarte mare, motiv pentru care în tradiția populară se spune că „ține pe dracul de păr”. La 50 de ani după moartea lui Teodor, prin 353 d.H., împăratul Iulian Apostatul a ordonat guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sf. Teodor Tiron a apărut în vis Arhiepiscopului Constantinopolului Eudoxie, și i-a spus acestuia să anunțe pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere. Așa a apărut coliva.

Obiceiuri de Sântoader

Sâmbăta lui Sântoader este prăznuită prin colivele de grâu care sunt făcute special pentru această ocazie. Preoții sfințesc coliva adusă de credincioși la biserică. După ce este sfințită, femeile dau de pomană coliva cu lumânare pentru sufletul celor adormiți. Începe sezonul sâmbetelor din Postul Mare în care se fac rugăciuni pentru sufletele celor care au plecat dintre cei vii. Sâmbăta lui Sântoader marchează un alt aspect important. Se spune că până la miracolul apariției în duh a Sfântului Teodor Tiron care a avertizat creștinii să nu mănânce nimic de pe tarabele stropite cu sânge, se mânca pește în Postul Paștelui. După miracol, Tradiția consemnează că în acest post nu se mai mănâncă pește decât la sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor (17 aprilie). Prin unele sate a rămas obiceiul să se mănânce icre în Postul Paștelui.

Cum țin bărbații și femeile sâmbăta colivelor

În sâmbăta colivelor era interzis să se petreacă în vreun fel. Se spunea că vin Caii lui Sântoader și te pot lovi. În ajunul sărbătorii, vineri seara, femeile nu torceau și nu mai coseau. Se credea că cine muncește în ajun sau sâmbătă va fi pedepsit prin amorțirea mâinilor. Bărbații se fereau să lucreze cu securea sau cuțitul. Exista credința că vor fi legați de Sântoaderi cu lanțurile de fier. „Legarea” se manifestă prin dureri reumatice în mâini, picioare și pe la încheieturi. O altă credință era ca în această săptămână oamenii să nu umble noaptea, că-i întâmpină Sân-Toader cu cal alb și-i calcă, mai ales dacă nu se spală pe cap cu planta oman, cunoscută și ca iarba neagră. Această spălare a părului se mai făcea și pentru ca acesta să crească repede, lung și frumos.