Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități ”O Românie echitabilă” 2022-2027 are opt domenii prioritare:
1. Accesibilitate și mobilitate; Persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces fizic, informațional și comunicațional la produsele, serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi. Accesibilitatea reprezintă baza participării depline a persoanelor cu dizabilități la viața socială.
2. Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități; Persoanele cu dizabilități trebuie să beneficieze de recunoaștere egală în fața legii pentru a-și exercita toate drepturile fundamentale, precum dreptul de a munci, de a se căsători, de a-și întemeia o familiei sau de a vota, și astfel de a lua decizii în toate aspectele vieții lor. Recunoașterea egală în fața legii este necesară pentru a asigura faptul că deciziile oricărei persoane produc efecte juridice.
3. Ocupare; Oferirea unor servicii de sprijin pentru ocupare adaptate la nevoile persoanelor cu dizabilități reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace.
4. Protecție socială, inclusiv abilitare/reabilitare; Persoanele cu dizabilități trebuie să aibă un standard de viață adecvat, cu șanse egale cu toate celelalte persoane. Cetățenii au acces egal la un standard adecvat de viață atunci când își pot acoperi atât nevoile de bază pentru traiul zilnic (hrană, îmbrăcăminte, sănătate, locuire), precum și cheltuielile necesare pentru participarea activă la toate aspectele vieții din comunitate (precum educație, ocupare, timp liber sau participare civică), în condiții egale, neinfluențate nicidecum de dizabilitate sau de alte situații specifice de vulnerabilitate.
5. Viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice; Orice persoană are dreptul să trăiască independent în cadrul societății. Pentru persoanele cu dizabilități, exercitarea acestui drept presupune posibilitatea de a decide și a-și controla toate aspectele vieții, accesul atât la serviciile și facilitățile destinate populației generale, cât și la servicii de sprijin specifice dizabilității. Aceste servicii trebuie să fie disponibile, accesibile, adecvate și la prețuri rezonabile. În același timp, serviciile trebuie să fie suficient de diverse încât să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități, să corespundă preferințelor lor și să fie controlate de acestea.
6. Educație; Copiii și tinerii cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale (CES) trebuie să aibă acces la o educație incluzivă de calitate în comunitate, în condiții de egalitate cu ceilalți elevi, astfel încât să își poată atinge potențialul maxim de dezvoltare.
7. Sănătate; Persoanele cu dizabilități au dreptul să beneficieze de servicii de sănătate de cea mai bună calitate, accesibile din punct de vedere fizic, informațional, geografic și financiar.
8. Participare politică și publică; Persoanele cu dizabilități trebuie să poată participa activ ca membri deplini ai societății, cu drepturi egale!
La 31 decembrie 2020, numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti (DGASPC), a fost de 857.638 de persoane.
Dintre acestea, 98,03% (840.727 de persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent şi 1,97% (16.911 de persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi coordonate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
La 31 decembrie 2020, rata persoanelor cu dizabilități la populația României era de 3,87%, diferențiată pe regiuni, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia și Nord-Vest înregistrând cele mai mari rate.
Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistrează în municipiul Bucureşti (73.313 de persoane), urmat de judeţul Prahova (37.732 de persoane), iar cel mai mic număr se înregistrează în judeţul Covasna (6.363 de persoane).
Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Femeile reprezintă 53,25% din totalul persoanelor cu dizabilităţi. Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani reprezintă 72,72% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă, rezultă că 53,04% sunt persoane cuprinse între 18-64 de ani (415.995 de persoane) şi 46,96% au peste 65 de ani (368.369 de persoane), în total persoane adulte cu dizabilităţi.
În ceea ce privește grupa de vârstă 18-64 de ani, ponderea persoanelor cu dizabilități este următoarea: între 18-19 de ani 0,98%; între 20-24 de ani 2,11%; între 25-29 de ani 2,44%; 30-34 de ani 4,24%; 35-39 de ani 4,14%; 40-44 de ani 5,35%; 45-49 de ani 5,80%; 50 54 de ani 7,25%; 55-59 de ani 6,29%; 60-64 de ani 10,01%.
Numărul persoanelor cu handicap grav reprezintă 40,09% din total, cele cu handicap accentuat 48,21%, iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,70%.
La 31 decembrie 2020, numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi era de 508, dintre care 453 rezidenţiale şi 55 nerezidențiale. Din cele 453 de instituţii publice rezidențiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi 85 sunt centre cu peste 50 de beneficiari. Aceste centre se află în proces de restructurare.
Salut faptul că avem o strategie și avem șansa de a îndrepta lucrurile care nu funcționează pentru a le oferi persoanelor cu dizabilități șansa de a trăi cât mai bine. Ca și până acum, mă voi implica în punerea în aplicare a acestor măsuri.
Mara Calista, deputat PNL
Parteneri
Mesagerul Bacău Tragedie la Comănești: un bărbat a murit și două femei au ajuns la spital în urma unui incendiu 
ZCH Primarul comunei Crăcăoani acuzat că ar fi trucat o licitație publică – Alexandrina Raclariu este urmărită penal 
NewsEdge Pilda lucrătorilor viei. Ce se întâmplă când omul uită Cui îi aparține via 
BusinessEdge SUA preiau controlul parțial asupra rezervelor de petrol ale Venezuelei. Administrația Trump are nevoie de soluții pentru scăderea prețului la combustibili 
