MEDICI NOI LA SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ PIATRA-NEAMŢ

Dr. Gianina Maria Zavate: „Un medic poate vindeca prin cuvânt!”

Gianina Maria Zavate este medic pediatru și angajată din noiembrie 2021 la Spitalul Județean Piatra-Neamț. Născută în 4 mai 1991 la Piatra-Neamț, și-a dorit să profeseze acasă. Din postul de medic rezident la Spitalul Orășenesc Buhuși, a ajuns la spitalul pietrean, unde a făcut gărzi în secția Pediatrie, chiar din luna martie 2020, după care a semnat angajarea la Neonatologie.

„Eu am terminat Medicina la Târgu Mureș și dorința mea cea mare a fost să fiu medic acasă, la Piatra-Neamț. La concursul de rezidențiat am obținut post de medic pediatru la Spitalul Orășenesc Prof. Dr. Eduard Apetrei din Buhuși. În scurt timp, la începutul anului 2020, am început să colaborez cu spitalul din Piatra-Neamț, prin contract de gărzi în secția Pediatrie. Așa am cunoscut colectivul secției Neonatologie, am prins drag de ei, am simțit că sunt dorită aici și se fac eforturi pentru a mă păstra și aici am prins rădăcini, ca să spun așa. Pe de altă parte, în secția de nou-născuți era nevoie de personal, erau doar 3 medici în activitate, după ce s-a pensionat și doctorița Van Rosen. Specializarea mea este pediatria, dar lucrând în secție, mi-am dat seama că neonatologia este diferită de pediatrie”.

Doctorița crede că alegerea a venit firesc: „Chiar dacă lucrez tot cu copii, abordarea este cu totul alta, patologia este diferită. Nu este doar nou-născutul, este și mama alături de el, care și ea este în plin proces de recuperare din toate punctele de vedere și este nevoie din partea noastră de o abordare foarte elegantă și empatică. Poate, mai mult decât tratamentele, un medic poate vindeca prin cuvânt! Cred că e nevoie de empatie, tu ca medic să poți realiza o punte de comunicare cu mămica. Când creezi o conexiune cu familia, oamenii ajung să aibă încredere în tine, indiferent de gradul de educație al fiecăruia și având încredere în medic, orice problemă care poate apărea în starea de sănătate a micuțului, este mai rapid vindecată”.

Atitudinea față de profesie și această mentalitate a tinerei doctorițe vine nu doar din menirea pe care crede că o are de împlinit, cât și din strădania sa de a deveni un om tot mai bun. Așa a fost crescută de părinți și ajunsă acum la vârsta de 31 de ani consideră, în continuare, că empatia este o calitate ce se poate și cultiva: „Eu am investit mult în propria dezvoltare, am lucrat și pentru înțelegerea propriilor emoții și conflicte interioare. Asta fiindcă vreau ca, mai departe, să pot să îi înțeleg pe ceilalți. Ca și copil, nu pot spune că am trăit o viață roz. Eram micuță când părinții au decis să ne mutăm la țară, la Rediu. Pentru mine, cel mai important lucru a fost educația. Așa am reușit. Dar, am fost un copil tipic de la țară: munceam în grădină, aveam grijă de animale și îmi făceam și temele. Asta îți șlefuiește ego-ul, nu mai ai tendința de a-i judeca pe alții așa repede. Nu te crezi cel mai bun. Devii uman. Aici, la nou-născuți, e nevoie de multă empatie: avem și copii născuți la termen, avem și prematuri – unii atât de fragili, sunt și mame speriate, dar și mame liniștite. Sunt în secție de puțin timp, dar cred că Neonatologia m-a ales pe mine. Un pediatru nu prea dorește să lucreze aici: e altă abordare, sunt alte protocoale, sunt alte provocări. N-a fost o decizie ușoară, dar sunt foarte mulțumită. Cea mai mare bucurie este atunci când, la capătul a câtorva zile sau câteva săptămâni, uneori luni, copilașul pleacă din spital în stare bună. Și sunt foarte mulțumită de decizie, întrucât suntem un colectiv micuț și unit, care își dă silința să fie aproape de mamă și de copil. Contează și nivelul de educație al părinților, iar noi trebuie să comunicăm la un mod accesibil pentru ei. Părinții vor și validare, mulți vor doar să fie ascultați. Cred că mă ajută mult răbdarea, care este o calitate a mea, deși consider că mai am de lucrat”.

Gianina Maria Zavate a studiat la școala din Rediu, apoi la Liceul „Gheorghe Ruset Roznovanu”. Este căsătorită și are un băiețel în vârstă de 4 ani. A ales facultatea din Târgu Mureș pentru școala de medicină de acolo. A ales neonatologie și rămâne aici pentru că „eu am drag de oamenii noștri din Neamț. E un soi de patriotism local, dacă vreți. Mereu i-am ajutat pe nemțeni, indiferent dacă-i cunoșteam sau nu. Consider că menirea mea e aici, în comunitatea în care m-am născut și am crescut. Sper să reușesc să aduc un strop de bine, atât cât pot și cât mă pricep eu!”.

Dr. Alexandru Paviliu: ”La spitalul din Piatra-Neamț ai oportunități de a excela în fiecare zi!”

Alexandru Paviliu este medic epidemiolog proaspăt angajat la Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț. A venit aici din ianuarie 2021, în plin val 3 pandemic, detașat de la Spitalul Municipal Vatra Dornei, unde avea post prin rezidențiat și a lucrat din aprilie 2020. Până a se stabili la Piatra-Neamț a mai lucrat la DSP Vaslui, la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” Iași, la Maternitatea „Elena Doamna” Iași. Când a ajuns la Piatra-Neamț, spitalul era încă năucit de incendiul din 14 noiembrie 2020, din secția ATI. O unitate sanitară de asemenea anvergură nu se putea baza la nesfârșit pe colaborarea cu dr. Cătălin Herghelegiu, așa că postul a fost scos la concurs. La jumătatea lunii august 2021, tânărul medic Alexandru Paviliu l-a promovat.

„Ajungând eu aici, cu pandemia, ei având nevoie de un medic epidemiolog, eu îndrăgostindu-mă de oraș, n-am mai plecat. Știți cum se spune: năcazul unuia, bucuria altuia. Suntem foarte puțini medici epidemiologi, în țară. De pildă, în toamna anului trecut, când am terminat eu, din 6 – am absolvit 5, fiindcă o colegă a intrat în concediu de creștere a copilului și a amânat examenul de rezidențiat. 5 epidemiologi în toată Moldova! Alegerea mea a fost strict profesională. La Vatra Dornei e un spital micuț, cu 183 de paturi și doar câteva specialități, te plafonezi. Pe când la Piatra-Neamț, slavă Domnului – aici, spitalul are 883 de paturi – ai oportunități de a excela în fiecare zi! Plus distanța de familii, eu n-am pe nimeni acolo, mândra mea nici atât”.

Cea căreia cu mare drag îi spune „mândra mea” se numeşte Sabina Ghiță și este din Roman. S-au cunoscut în timpul studenției, el la Medicină, ea la Farmacie. Acest ultim an, extrem de plin pentru Alexandru Paviliu, va continua cu un moment extrem de important: pe 7 mai 2022, la o săptămână după ce va împlini 29 de ani, când va spune „da” în fața altarului.

Născut la Protopopești (Vaslui), în ziua de 30 aprilie 1993, Alexandru Paviliu și-a dorit de mic să devină doctor. Psihiatru, ca fratele său, cu cinci ani mai mare decât el. „Asta am vrut mereu. În 2016 s-au redus câteva posturi la Socola, iar în 2018 când am dat rezidențiatul, nu s-a scos nici un post. Așa am ales epidemiologia. Eram decis să învăț și dacă nu-mi plăcea, să dau iar examen și să aleg altceva. Dar a fost o decizie bună, ca toate cele de până acum!”.

Epidemiologia, deși extrem de importantă, nu are un loc aparte în politica de sănătate. De ani de zile sunt puține posturi la rezidențiat și foarte puțini o aleg. În stilul său hâtru, tânărul medic explică paradoxul. „În facultate, PR-ul pentru epidemiologie este inexistent, probabil că nu doar la Iași, unde am absolvit eu. Plus că toți vor chirurg, urgentist. Epidemiologul e medicul acela care face multe hârtii, care trebuie să caute infecțiile asociate activității medicale, care se duce cu un bețișor prin secții și recoltează probe, verifică dacă e curat în spital”.

Aici, el face echipă cu dr. Cătălin Herghelegiu, încă medicul coordonator al Compartimentului de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale. „Cred că e important cu ce picior ai călcat la prima discuție. Eu consider că mă înțeleg bine cu domnul doctor Herghelegiu. Drept dovadă, l-am invitat și la nuntă. Pornesc de la ideea că trebuie să colaborăm, orice sistem e format din oameni și trebuie găsită calea de înțelegere”.

În relația cu personalul spitalului s-a lovit de o mentalitate încă neschimbată. „Mi s-a întâmplat să merg în secții și să aud: A venit DSP-ul!. Eu fiind angajatul intern al spitalului. A venit Sanepidul în control! – Sanepidul, nici măcar DSP-ul. Înțeleg chestiunea aceasta. Dar, le spun oamenilor că rolul epidemiologului este de a ajuta spitalul să devină mai sigur pentru bolnavi și pentru angajați. Le prezint argumentele – normele legale și nu că așa vrea doctorul Paviliu”. Prin urmare, au apărut și schimbările. „Erau subraportate infecțiile asociate activității medicale. Pot spune că în acest an am reușit, împreună cu noua conducere a spitalului, să conștientizăm că trebuie raportate corect și complet aceste riscuri. Și domnul director medical dr. Ștefan Gheorghincă ne-a ajutat foarte mult în acest sens, cu medicii șefi de secții. Suntem pe drumul cel bun, se știe că problema subraportării nu este doar la noi. Dar, nu pot spune că am găsit probleme foarte mari, iar acum lucrurile merg încet spre bine”.

Alexandru Paviliu este hotărât să-și facă meseria și să rămână: a parcurs fiecare secție din spital, cunoaște toate cotloanele și acum are schița întregului spital. „Am luat la pas spitalul și am actualizat, cu ce am găsit în teren, o schiță a traseelor electrice, pe care o aveam de la Tehnic. Am adaptat-o la ce mă interesa pe mie: fiecare salon, paturi, grupuri sanitare, fiecare cameră ce funcție are. Acum știu tot ce există!”. (Cristina IORDACHE)