Scandalul proiectelor miluite cu bani de la primăria Piatra-Neamţ. Sesiunea 2022 (partea a II-a)

Pe ordinea de zi a proximei şedinţe de consiliu local de joi, 28 aprilie, mutată de la ora 14 la 12, „străluceşte” un proiect de hotărâre (înregistrat cu nr. 130 din 18.04.2022) „privind aprobarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă de la bugetul local al municipiului Piatra-Neamţ, pentru activităţi nonprofit de interes local, pe anul 2022, sesiunea mai-decembrie 2022”. În joc sunt 700.000 lei, împărţiţi egal între „acţiunile comunităţii” şi „activităţi sportive de utilitate publică”.

Propteaua legală de bază stă în Legea nr. 350 din 2005, una bună la vremea ei, care generează cadrul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. Ediţia din acest an a alocărilor trecute prin filtrul primăriei şi propuse spre vot consilierilor pietreni, după girul consfinţit prin proces-verbal al unei comisii pompoase şi din cale afară de competentă în domeniu, se înscrie în tradiţie. Tradiţia se traduce prin manevre, discuţii, controverse, scandaluri mai mult sau mai dezvoltate public.

Încheiam episodul precedent (click aici) cu un proiect cel puţin discutabil, dacă nu dubios plasat, care ne ia de proşti de la obraz. Asociaţiei Culturale Ludmila Vidraşcu i se pregăteşte o alocaţie de 50.000 lei (din 100.000 ceruţi), mai mult decât dublul oferit Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ pentru formidabilul Târg de carte LIBRIS, ajuns la a XII-a ediţie, un adevărat regal apreciat şi invidiat în toată ţara.

Solicitanţii declară că vor „să indentifice nivelul de cultură şi de lectură al elevilor pietreni” de gimnaziu în cadrul unui proiect digital de încurajare a lecturii. Promit acces la o platformă a asociaţiei, cu peste 2.000 de cărţi în format electronic. Proiectul se numeşte Piatra-Neamţ citeşte – proiect de încurajare a lecturii.

Ce să vezi, Piatra-Neamţ citeşte nu este o noutate. Intră în acelaşi registru mincinos cu ediţia I a Festivalului de film pentru copii şi tineret, propus de Asociaţia de Dezvoltare Socială „Catharsis” contra 30.000 lei ceruţi şi acceptaţi. Festivalul cu acest profil de la Piatra-Neamţ, primul din România, are o vechime necunoscută „eminenţilor profesionişti” din primărie, care au uitat să descalifice proiectul. Strict partea cu oraşul care citeşte aparţine Bibliotecii judeţene „G. T. Kirileanu”.

Proiectul original, unul curat, frumos, sensibil şi de cert succes, bazat pe voluntariat, e de prin 2015. La acea vreme, Mihaela Mereuţă, în prezent director al bibliotecii, mărturisea cu modestie că s-a inspirat de la proiectul Chişinău citeşte.

Peste oraş a venit acum Ludmila Vidraşcu. Conexiunile sunt uşoare. Una vine de la Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei. Pe 20 mai 2020 (vezi aici) făcea un denunţ epocal, probabil necunoscut la primăria noastră: „Sub pretextul unui proiect educațional destinat elevilor din București, Gabriela Firea oferă 3,5 milioane de lei unei asociații culturale cu legături vechi în PSD, după cum arată buletin.de. E vorba de Asociația Culturală Ludmila Vidrașcu, condusă de patronul editurii Litera, Dan Vidrașcu, cel care cu generozitate a publicat în tiraj de 50.000 de exemplare romanul de dragoste al Gabrielei Firea și două cărți ale lui Ion Iliescu”. Lecturarea dezvăluirii în întregime te îngrozeşte. Mai devreme, pe 10 mai 2020, edupedu.ro prezenta acelaşi subiect, preluându-l de la G4Media.ro unde se făcea trimitere la enormitatea de proiect de hătărâre de consiliu al Capitalei referitor la acordul de cooperare cu asociaţia. Sigur, la mijloc fiind şi Editura Litera, neoculturnicii locali sunt atinşi de virusul tăcerii.

Dar, să mergem mai departe cu proiectele miluite.

Fundaţia „Outsider Art” nu renunţă la Joc şi culoare în oraşul meu şi cere 49.500 lei pentru „continuarea picturii murale pe zidurile Stadionului Municipal, realizarea a 10 picto-obiecte şi a unei sculpturi de mari dimensiuni pentru a fi expuse în spaţii publice”. Artistul Laurenţiu Dimişcă, cu a lui artă singulară şi zăpăcelile de succes asociate, nu mai are nevoie de prezentare în străinătate, unde – măcar din Israel în Franţa şi până în Statele Unite – duce constant marca oraşului în medii artistice la care alţii nu visează. Acasă valorează doar 15.000 lei.
La „acţiunile comunităţii” e abonată celebra Fundaţie Ileana. Cere 23.000 lei pe Reabilitarea şi mentenanţa traseului montan de biciclete „Downhill Cozla”. Te cruceşti când vezi oferta de 20.000 lei! Activităţile astea pot fi susţinute lejer de vestitele companii ale municipalităţii, sub îndrumarea fundaţiei. Iar banii merită redirecţionaţi fără urmă de ezitare spre celălalt proiect, Tare ca piatra – ediţia a XVII-a. Acolo au cerut 30.000 lei, cu o contribuţie proprie sănătoasă de 17.900 lei, însă li se oferă 22.000, deşi li s-ar cuveni o finanţare fără limită de sumă. Concursul de coborâre pe biciclete Downhill Cozla este o adevărată nebunie naţională, traseul este de top internaţional şi se pare, până la această oră, că este singura competiţie de acest gen organizată în ţară, în 2022.
De miluire pe bază de abonament se bucură din nou Asociaţia Children for Ever. Cere 19.850 lei, 16.500 i se oferă cu generozitate. Pentru a XI-a ediţie festivalului internaţional de muzică pentru copii şi tineret Cântec de stea, cu concurs foto în coadă. De zece ediţii încoace căutăm insistent ecourile internaţionale serioase şi o recunoaştere pe măsura autoreclamei, dar nu le găsim. Contul de Facebook e îmbătrânit din 2019, iar site-ul childrenforever.org nu duce nicăieri.

După numărul de telefon şi adresa de mail ajungem la arh. Adina Panaitescu, preşedintele asociaţiei, cea adulată pe un site „cultural” aferent CJ Neamţ (vezi aici). Probabil că binemerită pentru voturile dintr-o anume comisie dedicată (dez)urbanismului şi proiectele-i de răsunet, în genul sinistrei bare comerciale etajate din Piaţa Ştefan cel Mare, care l-a oripilat pe regretatul constructor de patrimoniu şi prefect Alexandru Ţibulcă.

Avem şi veşti bune. Am scăpat de Asociaţia Culturală „Star”, cu al ei alt festival nemaipomenit de internaţional de muzică Volare. La fix 59.950 lei visau.
Interesantă e finanţarea promisă Asociaţiei de sprijin a persoanelor cu nevoi speciale – Luceafărul Neamţ cu 53.000 lei din 53.100 ceruţi. Aparent, proiectul vine să suplinească ce nu face statul. Doar că se sdresează „copiilor cu CES (copii cu nevoi educaţionale speciale – n.a.) şi tinerilor cu dizabilităţi din cadrul asociaţiei şi părinţilor acestora”. Asta înseamnă un proiect exclusivist, restrâns la membrii asociaţiei, nu unul al comunităţii în conformitate cu litera legii. Dacă mai trăia, eminentul jurist Ioan Onisei le-ar fi desenat celor din primărie de ce proiectul e neeligibil.
Un loc aparte îl are Uniunea Artiştilor Plastici din România – filiala Neamţ. A cerut simbolica suma sumă de 20.000 lei pentru două evenimente culturale de tradiţie, Oraşul artiştilor şi Salonul de iarnă, găzduite de Galeriile Lascăr Vorel. Dacă organizăm o colectare de fonduri peste drum, la Cocoşul de Aur, împreună cu Ştefan Potop şi Dumitru Bezem, în câteva ceasuri strângem mai mult decât pomana umilitoare de 14.000 lei
N-o să credeţi, dar nu scăpăm de Filmul de Piatra, jucăria contestată, controversată, pe alocuri desfiinţată şi hulită a regizorului Andrei Dăscălescu. Un indiciu e suficient, pentru a nu ambala inutil şi amărăciunea, şi corul aferent de susţinători ai „creatorului” care a regizat trei filme documentare de lungmetraj, din care unul cu bunicii şi unul cu tatăl său: primeşte tot de două ori şi mai bine decât târgul de carte
La finanţări inexplicabile marcăm Asociaţia Profesorilor de Istorie Neamţ. Pentru mentenanţa şi buna funcţionare a Gărzii de Onoare la Curtea Domnească, stau cu ochii pe 37.000 lei din cei – atenţie! – 37.045 ceruţi pe achiziţionarea vestimentaţiei de vară destinată curtenilor, stegarilor, unui căpitan şi unui vornic, plus recondiţionarea echipamentelor specifice. Problema-i că iniţial se anunţase că, după lansarea proiectului iniţial, garda va fi preluată direct sau girată de primărie. Care primărie avea cândva un fir scurt cu distinsul profesor şi istoric pietrean Liviu Zgârciu, astfel încât să se molipsească de la ce face el – încununat de un uriaş succes – cu gărzile şi luptele cu daci şi romani în Cetatea Alba Iulia. Aşteptăm cu nedisimulat interes ca primăria să se ocupe măcar de vestimentaţia… de plajă a gărzii domneşti.
Lecturarea alocărilor pentru sport întregeşte tristeţea cu accente de hohote de râs. Cu amendamentul că vom reveni după şedinţa de consiliu, două proiecte atrag atenţia.

Handbal Club Feminin Piatra-Neamţ vrea bani pentru returul campionatului de Divizia A 2021-2022 şi turul 2022, conţinând obligatoriu reprezentarea oraşului „la nivel (sic!) local şi naţional”. În paranteză scrie că şi internaţional, dacă e cazul. Aşteaptă 50.000 lei din 85.500 solicitaţi.

Apoi, preţ de 46.000 lei din 46.368 sare la interval şi Asociaţia Sportivă Handbal Club Pietricica Neamţ. Titlul proiectului ar trebui rostit cu intonaţie de rareşistul Cristian Greţcu de la Divertis & Distractis: Piatra-Neamţ din nou pe harta handbalului românesc – Cantonament precompetiţional şi participarea în Divizia A de Handbal Masculin. Pe vremuri impuneam religia FibrexMania în Liga Naţională. Petrică Paleu e acasă, poate povesti.

În timp ce în pârlitul nostru oraş se pun la bătaie 700.000 lei, în altă parte a ţării, în frumoasa şi bogata Oradea, de unde conducătorii urbei noastre nu prididesc să declare că se inspiră cu tărie şi sentiment, finanţarea pregătită pentru ONG-uri în acest an este de numai 300.000 lei, din care 100.000 lei sunt alocările pentru tineret, informează ebihoreanul.ro (amănunte aici)şi aici). Faza şi mai tare e că ultimul an în care primăria orădeană a finanţat asemenea proiecte a fost 2016…

Viorel COSMA

Nota redacţiei: Pentru conformitate, republicăm cele două tabele care prezintă toate proiectele.

REZUMATE-PROIECTE-2022-Legea-350

REZULTATE EVALUARE ȘI SELECȚIE FINANȚĂRI NERAMBURSABILE 2022 (1)