30 de ani de la venirea Regelui în țară

„Zece Mai va fi de-a pururi

Sfântă zi, căci ea ne-a dat

Domn puternic țării noastre

Libertate și regat”.

Poezia „Zece Mai” de V. Alecsandri

E ziua regelui!

Cu această zi a început povestea numită monarhia în România (1866 – 1947). Apropo, vă mai amintiți de mam’mare, mamițica și tanti Mița, care îl duceau pe dl. Goe, de 10 Mai la București? Din ce motive? În România veche, monarhică, 10 Mai era Ziua Regelui și dacă pofteai să-l vezi pe suveran în carne și oase, era musai să ajungi la Bucale. Campai în fața Lojei Regale și-l admirai. Era falnic, plin de sine în costum militar, de aviator, în uniforma regimentului de gardă sau în uniformă de mareșal. Toți regii României au fost mareșali. În Cartea Neamului Românesc, ziua de 10 Mai e o mare sărbătoare și are o triplă semnificație. Prima – la 10 Mai 1866, Carol I a fost proclamat principe suveran al Principatelor Unite, prin plebiscit. În aceeași zi, noul domnitor a depus jurământul de credință față de țară. A doua semnificație: peste 21 de ani, Senatul a votat proclamația de independență a României față de Imperiul Otoman la (9) 10 Mai 1877. Ultima semnificație: la 10 Mai 1881, Carol I a devenit rege și România, regat. Și uite așa, ziua de 10 Mai a fost numită „Ziua Monarhiei” iar în timpul celor patru regi a fost Ziua Națională a României. Așa se explică de ce, în această zi a bucuriei și mândriei naționale, la Piatra Neamț înfloreau mintenaș toți castanii. Probabil erau monarhiști.

Sub sceptrul celor patru regi

Dând istoria înapoi, spre alt veac, am putea reconstitui în ce împrejurări a fost instaurată dinastia străină în România. Cum a fost domnia lui Carol I de Hohenzoller Sigmaringen, care a condus România 48 de ani… Cum a realizat România Mare regele Ferdinand Întregitorul, alături de frumoasa Maria, care a spus memorabile cuvinte: „Eu de țara asta nu mă despart” și nici nu s-a despărțit… Ce a însemnat domnia lui Carol al II-lea care a renunțat de mai multe ori la tronul regal pentru o fustă? Cum a ajuns Mihai I al României rege la 6 și 19 ani. Cum l-au încondeiat pe ultimul suveran al românilor, I. Iliescu, T. Băsescu și Corneliu Vadim Tudor. Apropo, știți ce a spus ultimul despre rege? „Ce caută Mihai de Hohenzollern aici? L-a omorât pe mareșalul Antonescu! Ne-a vândut soldaților ruși” (Sursă – Cartea „Regele, comuniștii și coroana”). Concluzia? Despre monaria din România nu s-a scris totul. Subiectul nu este încheiat. Au fost scoase la lumină noi izvoare istorice. Au apărut mai multe ediții ale unor volume memorialistice precum „Memoriile Regelui Carol I al României”, scris de un martor ocular și „Povestea vieții mele” de Regina Maria, „Însemnările zilnice ale Reginei Maria” (9 volume, cuprind intervalul 1919 – 1927). Subiectul, Monarhia în România, nu mai este o temă tabu. A fost cât timp a durat „noaptea roșie”. În timpul studenției mele (1957 – 1962), în amfiteatrul II-7, unde își făceau cursurile studenții de la Istorie (Univ. Al. I. Cuza – Iași) în 5 ani n-am auzit niciodată rostindu-se de profesorii noștri substantivele proprii: Carol I, Ferdinand Întregitorul, Carol al II-lea sau Mihai I. Și am avut profesori „uriași”, „giganți”. Evitau să pronunțe numele suveranilor de pe tronul României. Spuneau în schimb „monarhia lacomă și hărăpăreață” atunci când se refereau la Domeniul Coroanei de pe Valea Bistriței care măsura mii de hectare în posesia…

A fost cel mai tânăr rege din istoria României

Mihai, ultimul monarh al României ne-a părăsit (1921 – 2017). Rege cu voia lui Dumnezeu și urcat pe tronul României de două ori, Mihai nu a domnit niciodată cu adevărat. Vremurile i s-au opus, tatăl său i s-a opus, apoi, în cele din urmă, Ion Antonescu și comuniștii. Prea mulți dușmani pentru un tânăr în formare. „Nu cred să existe în istoria noastră, recentă sau îndelungată, un om peste care să fi fost aruncată o cantitate mai mare de dijecții retorice, minciuni și dezinformări, care în cazul regelui Mihai. Poate doar Vlad Țepeș a mai pățit-o astfel, la vremea lui, din partea unor străini” (Sursa – „Ultimele convorbiri cu Regele Mihai” de Bogdan Șerban Iancu). Nu puține voci se întreabă azi dacă România va mai reveni vreodată la monarhie, acum că și ultimul rege a plecat dintre noi. Când monarhia a rămas o poveste frumoasă. Atingând o vârstă memorabilă, 96 de ani, Mihai I al României a întâmpinat o viață dură. Cu urcușuri abrupte și văi periculoase. Să le descrifrăm!

A văzut lumina zilei într-o zi de marți, 25 octombrie 1921, mama sa, principesa Elena, având nevoie de intervenția medicului. Conform celor publicate în Monitorul Oficial al vremii, noul principe avea la naștere „o constituție destul de satisfăcătoare”. Nu a deținut niciodată puterea, chiar dacă a urcat de două ori pe tronul țării. A avut cea mai scurtă domnie din cei patru regi ai României, consumată în două etape: 1927 – 1930 și 1940 – 1947. A stat mereu în umbra unor bărbați puternici din viața sa, precum propriul său tată, Carol al II-lea sau gen. Ion Antonescu, conducătorul de facto al statului român între anii 1940 – 1944. Între anii 1930 și 1940, cât a domnit tatăl său, a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia. „În epocă, titulatura de Mare Voievod (se scria Voevod) de Alba Iulia a fost aprig contestată de istoricul N. Iorga” (Sursă – „Monarhia în România” de Liviu Brătescu și Ștefan Ciubotaru).

Ex-regele Mihai al României a fost contemporan cu toți cei 6 patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu, Teoctist Arpașu, Daniel Ciobutea. A fost uns ca rege de drept divin al României la 6 septembrie 1941 de către patriarhul de atunci al Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, în catedrala patriarhală din București.

A fost încoronat ca rege cu coroana de oțel purtată și de predecesorii săi. A prins cutremurul din noiembrie 1940, cu o magnitudine de 7,7 pe scara Richter, la două luni de la instalarea sa în fruntea statului,. Și-a intersectat viața cu trei regimuri politice: până în 1989 și cel democratic, de după 1990. N-a evitat cea mai gravă conflagrație mondială, Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945). Culmea, a fost cel mai longeviv șef de stat european al unei țări implicate în războiul ce a schimbat la mijlocul secolului trecut planeta. A avut 5 fete drept copii: Margareta, Elena, Maria, Irina și Sofia. „Trei dintre fetele sale s-au născut la Lausanne, în Elveția: Margareta, Irina și Sofia. Fiica cea mare, Margareta, a împlinit la 26 martie 2018, 69 de ani”. (Sursă: „Regina Maria, ultima dorință”, de Tatiana Niculescu Bran).

În 1996 a acceptat căsătoria primei sale fiice, Margareta cu actorul Radu Duda, un gest considerat de mulți admiratori ai Casei Regale, de neînțeles.

Cel mai sărac rege european aflat în exil

Regele Mihai I n-a fost desmierdat de viață. Pus rege când era doar un copil, apoi detronat de tatăl lui pentru următorii 10 ani, numit iar când era adolescent, gonit din propria țară 7 ani mai târziu, Mihai I a trăit aproape jumătate de secol în exil. Încă din copilărie a dat piept cu necazurile. Mulți dintre români l-au iubit, mulți i-au ascultat mesajele de Crăciun mai ceva decât pastoralele Patriarhului, poate și mai mulți i-au așteptat întoarcerea pe tron în 1990. N-a fost posibil. S-au opus „republicanii” Iliescu, Văcăroiu, Petre Roman, marinarul Băsescu. Despre abdicarea forțată perfectată de comuniștii Dej și Groza găsiți informații precise în cartea „Regele, comuniștii și Coroana”, volum semnat de Alexandru Muraru și Andrei Muraru, Ed. Polirom, 2017). Dacă o veți citi, veți afla: ce, cât și de unde se știe, sursele și istoriografia abdicării Regelui Mihai I.

Ultimul rege, Mihai I a părăsit România la 3 ianuarie 1948, într-o zi de sâmbătă, cu trenul. Nu s-a știut niciodată cu exactitate cu ce valori sau sume de bani a ieșit suveranul din țară. A fost considerat de istorici drept cel mai sărac rege european aflat în exil după 1990. Primii opt ani de exil și i-a petrecut alături de soția sa Ana de Bourbon Parma, în Marea Britanie. Între anii 1948 – 1956 și-a întreținut familia din vânzările produselor rezultate dintr-o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie. În 1990 a anunțat public că consideră actul său de abdicare din 30 decembrie 1947, comis sub amenințare, drept și neavenit. La împlinirea a 60 de ani de la abdicarea sa, la 30 decembrie 2007, Regele Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale a României. La 10 Mai 2011 a decis să se rupă de Casa de Hohenzollern, din care proveneau primii doi regi ai țării, și a decis să folosească titulatura de „Mihai al României”. „Românii sunt totuși ai mei. România este țara mea. Cu toate defectele lor, tot țin la ei… Cu toate dificultățile astea, eu iubesc Țara Românească”. Mihai a plecat victorios la ceruri, dar în mintea multor români trăiește!

Prof. Dumitru Rusu