* interviu cu Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Neamț
Propunerea legislativă pentru modificarea legii nr. 335/2007 a Camerelor de Comerț și Industrie din România a intrat în dezbatere spre aprobare în Parlamentul României. Ea aduce o serie de noutăți care privesc mediul de afaceri românesc, în primul rând un catalog al firmelor, apoi vorbește despre certificatul de competență pentru administratorul firmei, precum și alte soluții pentru unele probleme legislative care afectează mediul de afaceri românesc. Interlocutor, Mihai Apopii președintele CCI Neamț.
– Domnule președinte, propunerea legislativă referitoare la organizarea Camerelor de Comerț a generat, firesc, multe discuții. Care sunt reperele generale în care se va încadra această lege, raportându-ne și la experiența europeană?
Să spunem de la început că este o lege necesară și care trebuia de mult timp adoptată, altfel nu vom avea niciodată un mediu de afaceri solid. Așa cum firmele au nevoie de un cadru legislativ general predictibil, de infrastructură, ca să-și poată conduce afacerea, este nevoie și de o asemenea lege. A intrat în dezbaterea Senatului legea nouă a Camerelor de Comerț și Industrie, Legea nr. 335, care vrea să aducă noutăți în acest sistem din România, prin care, practic, ne aliniem la realitatea europeană. În Franța, Germania, Austria, Italia orice firmă se înființează devine obligatoriu membră a Camerei de Comerț, cu toate drepturile și obligațiile. Legea ungară are o altă abordare și este legea după care ne-am inspirat, tocmai de aceea inițiatorul legii este un parlamentar de la UDMR, aceasta oferă posibilitatea ca mediul de afaceri să fie certificat într-un anumit fel, în fiecare an. În mediul de afaceri românesc s-a produs o discrepanță. Un anumit număr de firme apar înregistrate la Registrul Comerțului și o altă cifră apare la firmele care depun bilanț, care sunt semnificativ mai puține. În județul Neamț, în jur de 14.000 de firme apar la Registrul Comerțului și doar aproape 11.000 depun bilanțul. Diferența este dată de firme care, dacă nu depun bilanțul, acționează într-o zonă gri, să spunem, fără niciun fel de control. Pentru mediul de afaceri ele sunt în mod cert o concurență neloială, pentru stat sunt cei care nu plătesc la buget. Și este incorect față de o firmă care plătește la zi și face niște eforturi imense să fie pe aceeași piață și să concureze, de multe ori, cu același produs al unei firme care nu are nicio datorie. Automat, din start, cel care nu plătește nimic este avantajat și este incorect.
– Sunt necesare detalii privind instituirea Catalogului firmelor, pare un fel de Pagini Aurii în care ai putea găsi date despre orice firmă românească. Includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor cu scopul de a genera vizibilitate și oportunități reale de promovare și internaționalizare, atât în mediul fizic, cât și în cel virtual este o necesitate absolută. La nivel european se întâmplă asta, sunt modele consacrate, testate și cu rezultate palpabile. În acest moment, României îi lipsește aproape cu desăvârșire promovarea externă a mediului de business. Deficitul balanței comerciale a avut, în 2021, o creștere abruptă, până la nivelul de 23,8 miliarde de euro, față de 18,3 miliarde de euro în 2020. Tot cifrele arată că exportul este realizat de firmele cu capital străin. Prin realizarea acestui catalog al firmelor ne propunem să realizăm o promovare reală a mediului de afaceri, cu cifre adevărate și, mai ales, cu identificarea exactă a domeniului de activitate de unde se realizează profit. Contribuția firmelor nu reprezintă o taxă. Este modul prin care mediul de afaceri se poate autopromova, mai ales dacă ținem cont că, ani de zile, această promovare a fost lăsată în seama Statului Român, iar rezultatele sunt aproape zero. Ambasadele sunt înțesate de personal aparţinând Ministerului Economiei în state cu care România și-a atins de foarte mult timp maximul de potențial economic. Trebuie să realizăm promovarea de investiții în România, în fiecare județ, acolo unde există o cameră de comerț, iar acest lucru costă. Sistemul Cameral din România nu se finanțează din bani de la bugetul de stat, ajungând în 2022 cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa. Este momentul în care autoritățile trebuie să aleagă între dispariția camerelor de comerț din România sau redefinirea acestora ca instituții puternice care să atragă companiile într-un sistem competitiv și performant. Catalogul va fi la dispoziția tuturor, poate fi accesat de oricine dorește.
– Cea de-a doua modificare majoră propusă de inițiatorii proiectului aproape că nu mai trebuie susținută, este nevoie de un certificat de competențe al administratorilor de firme. Doar așa pot fi evitate o mulțime de fapte care duc la evaziune fiscală și alte asemenea nereguli.
O realitate pe care și presa a scos-o în evidență este aceea că există destul de multe firme care apar la o adresă unde locuiește, de exemplu, tanti Maria de la Farcașa. A scăpat buletinul cuiva, s-au înființat acolo un număr de firme, care scot pe piață o grămadă de facturi false și, la un moment dat, dispar. Este evaziune fiscală la cote maxime. Știți povestea cu acel Ghiță Ciobanu care avea nu știu câte firme prin București? Am avut destule asemenea cazuri în Neamț. Pentru a combate această lipsă de profesionalism și intrarea în mediul de business și în relația de afaceri cu firmele care sunt bine organizate a unor societăți care sunt manageriate neprofesionist, încercăm să creăm obligativitatea ca administratorul, nu acționarul, acționar poate să vină oricine și să investească, dar administratorul firmei să fie alfabetizat din acest punct de vedere. Să înțeleagă măcar operațiile elementare de aritmetică, să știe să întocmească corect o factură, să știe să se uite corect într-un bilanț și să-și asume prin semnătură proprie bilanțul pe care-l depune la finanțe. În cazul celor care nu au studii superioare, asta presupune un curs minim de pregătire în domeniul administrației firmei, cursuri pe care noi le-am organizat și le organizăm la nivelul camerei județene și mai sunt și alte instituții care fac astfel de cursuri, această calificare. Dorim ca, într-adevăr, administratorul firmei să fie o persoană responsabilă care să-și asume în mod corect administrarea unei firme, în toate componentele sale. Noi credem că promovarea și administrarea corectă a unei firme, depunerea bilanțului va face din mediul de afaceri românesc unul stabil și predictibil.
– Să revenim, cum va ajuta această lege mediul de afaceri pe partea de promovare?
O altă problemă pe care vrem să o rezolvăm prin această lege este să creăm posibilitatea unei promovări reale pe piețele internaționale. Ce se întâmplă acum? România este prezentă cu 85% dintre exporturi în țări din Uniunea Europeană, doar între 15 și 20% dintre exporturi pleacă în afara comunității europene. Avem nevoie să ieșim în afara UE și de aceea avem nevoie să fim prezenți pe o platformă pe care să o facem prin ICC și prin Eurochambres, dar mai ales prin ICC, astfel încât această platformă să poată să absoarbă informații din mediul de afaceri național și poate să aducă afaceri de interes din diverse părți ale lumii pentru zonele noastre. Această grupă este determinată de o anumită izolare a unei părți din România. Și județul Neamț este unul dintre județele care are nevoie de promovare și a afacerilor, pentru că promovarea pe târgurile externe, pe târgurile îndepărtate se face cu costuri foarte mari.
– Care ar fi soluția pentru a acoperi financiar partea de promovare de care toate firmele au nevoie?
Bănuiesc că ați văzut și dumneavoastră cum a arătat promovarea României la New York. Ați văzut câtă poveste și câtă jenă am avut când ne-am prezentat acolo cu o perdea neagră și cu niște foi A4 trase la imprimantă. Este mai mult decât jenant în aceste vremuri să te prezinți la un târg de genul acesta, cu o așa amploare, în modul acesta. La fel, Expoziția Mondială de la Dubai, să nu credeți că a făcut vreo mare diferență de prezentare, că a fost vreun succes. Nu! De aceea am preluat inițiativa la nivelul Camerei de Comerț și Industrie a României ca promovarea economiei românești să se facă la modul profesionist. Există unul dintre cele mai cunoscute branduri românești, Romexpo, vrem să-l revitalizăm de la o industrie de târguri și expoziții națională, la o întreprindere care să promoveze prin proiecte făcute împreună cu Guvernul României la nivel internațional. Acestea sunt argumentele pe care noi dorim să le aducem la cunoștința operatorilor din economia românească. Bineînțeles că această reînregistrare anuală a firmelor presupune un cost minim, modic, dar cu care urmărim să facem o promovare cu adevărat eficientă și profesionistă.
– Legea vizează în primul rând sistemul cameral din România…
Este și o necesitate ca sistemul cameral din țara noastră să fie la nivelul celui existent în Uniunea Europeană. Noi acum suntem defazați, suntem singurii din uniune care nu ne permitem niște cheltuieli la nivelul celor făcute de ei. Ungurii, cel puțin, ați văzut ce promovare puternică fac pentru firmele lor și în România. Primesc bani de la buget, la noi nu este vorba despre sume prin care să ne comparăm cu ei, pentru că venim cu acest handicap. Am pierdut Registrul Comerțului care era gândit într-un anume fel și de atunci, pur și simplu, ne străduim să supraviețuim cu niște soluții destul de grele pentru noi. Sunt multe camere de comerț care funcționează la limita de avarie. Noi, la Neamț, avem noroc că avem o echipă foarte bună care funcționează și își asumă niște proiecte care înseamnă multă muncă și mai menținem în funcțiune niște târguri atâta timp cât vom mai avea acest spațiu pus la dispoziție de primărie. Dar, ca să facem promovare pe piețele internaționale și să echilibrăm balanța de plăți a României, care acum este total dezechilibrată, trebuiesc soluţii noi, moderne asumate cu mult profesionalism şi mai ales predictibile. Ca să putem cumva să punem stavilă actualului dezechilibru și să putem să ieșim cu producție românească pe piețele internaționale, este foarte greu, dar cineva trebuie să își asume o schimbare de fond a modului în care se face promovarea. Orice investiție costă, însă când vorbim de promovare la nivel internațional pe piețe țintă, costurile prevăzute în noua lege sunt minime. (A consemnat Valentin BĂLĂNESCU)
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH RO-Alert în Neamț și Iași: avertizare privind posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian 
NewsEdge Ro-Alert, în patru judeţe, după ce o nouă dronă a fost depistată în România. Zboruri suspendate la aeroport 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
