„Noul” spital judeţean - ultima cacealma a lui Ionel Arsene? (III)

Au trecut două luni de când, ca urmare a votului exprimat de plenul CJ Neamț, era pompos anunțată aprobarea indicatorilor economici privind noul Spital Județean de Urgență Piatra-Neamț, cel „cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare”. Investiția e estimată la 3.145.955.865,58 lei, inclusiv TVA, adică peste 630.000.000 euro. Asaltați de vrăjelile din prezentările foto-video, puțini observau că valoarea lucrărilor de construcţii-montaj înseamnă 1,526 miliarde lei.

Spitalul ar urma să aibă 880 de paturi de spitalizare continuă și 87 pentru spitalizare de zi, 12 săli de operație, dintre care trei dedicate spitalizării de zi, plus una pentru angiograf, iar durata preconizată a lucrărilor e de 24 de luni.

Inițial, pe fondul unei povești cu 49 de spitale inițiale, reduse ca număr la 25, dar „finanțate” din teribilul Plan Național de Redresare și Reziliență, s-a vehiculat și o nemaipomenită urgență, sub presiunea expirării termenului de transmitere către Ministerul Sănătății a informațiilor actualizate din proiect.

Emoția, căci e sensibil de pus alt „diagnostic”, făcea să se uite cum, de pildă, presa locală titra încă din decembrie, anul trecut: „Viitorul spital al nemțenilor a devenit o certitudine”. Fără urmă de emoție, am trecut în revistă câteva alte minciuni anterioare de succes, conținând tulburătoare clinici și spitale lipsă la inventar. Nu de alta, dar 10 ani vechime are numai „operațiunea” cu spitalul de oncologie ultramodern, cu o secţie de arşi inclusă, pe dealul Cârloman, mai sus de Cimitirul Eternitatea. Și asta fără a da timpul înapoi spre o bazaconie din vremea prematur uitatului ministru Eugen Nicolăescu, sau a răsuci cuțitul în rana credulilor care au aplaudat proiectul clinicii de radioterapie oncologică, asezonată cu clopote, de lângă biserica din curtea spitalului.

Fără urmă de emoție, am prezentat date și documente care aruncau în aer onestitatea și seriozitatea… „narativului” cu noul spital. Reacții oficiale ferme, ceva, sau măcar îndoieli din partea consilierilor județeni neafiliați arcului politic majoritar al lui Arsene? Nimic. Nici dezvăluirea motivelor reale pentru care a căzut proiectul anterior, cu megaconstrucția din curtea actualului spital, nu a generat mai mult decât zâmbete și afectuoase bătăi pe umăr.

Cum-necum, între primele două episoade, Arsene a ieșit pe piață cu o declarație în regim de revizuire a iminenței și certitudinii finanțării: „Suntem cu studiul de fezabilitate finalizat, suntem în discuții cu Ministerul Sănătății pe componenta PNRR pentru investiții. Sigur, nu sunt bani pentru toate județele, dar din PNRR vom lua o bucată, apoi vom merge spre alte surse de finanțare. Important e să îl începem și voi găsi bani să îl finalizez”.

În ipoteza că el, însuși el, chiar va găsi banii banii de finalizare, ceea ce ar însemna că absolut toate dotările de ultimă generație sunt incluse, câteva alte amănunte lipsă din dezbaterea politico-administrativă generează deja pariuri în rândul celor cu mintea acasă:

De unde și cum va fi „înzestrat” viitorul spital cu personal medical și tehnic de specialitate? La această întrebare, în forma adecvată unui proiect mai mărunt, cel cu radioterapia oncologică, eternul și (ne)fascinantul supervizor politic al Sănătății noastre via CJ Neamț, Dan Vasile Constantin, nu a reușit să răspundă nici în ziua de azi.
Angajările de personal medical și tehnic de specialitate n-au cum se face după tiparul de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, unde deziluzia de Marcel Boloș scoate din joben (ori din burtă) peste 500 de joburi. Dar, și dacă Piatra-Neamț ar deveni polul de atracție națională al profesioniștilor din Sănătate, generând o minimigrație spre plaiurile Telegoalei, oare unde li se vor asigura un minim de locuințe? Mai mult, intervine încă un aspect socio-profesional grav. E vorba de familiile viitorilor angajați. Avem noi o asemenea varietate cuprinzătoare de locuri de muncă? Că doar nu-și închipuie cineva că vor veni numai familii de cadre medicale…
Dar, cu mari eforturi, să ne închipuim ziua inaugurării, pardon!, a dării în funcțiune, că avem tradiție la inaugurări de fațadă și paradă. Ce se va alege de construcțiile actualului Spital Județean de Urgență? Ce destinație vor avea? Pe de o parte, unele clădiri nu sunt nici pe departe de lichidat. Pe de alta, în unele s-a investit și se investește serios pe partea de reabilitare, modernizare sau cum le-o mai fi zicând prin cele dosare. Iar investițiile, teoretic vorbind, au în vedere continuarea activității în domeniul Sănătății, nicidecum asigurarea de front de lucru pentru proiectanții și constructorii despre care scriem degeaba de ani și ani de zile.
În fine, doar pentru această etapă de abordare în paginile noastre, nu ne-a lămurit nimeni ce gând i s-a pus pseudo-secției externe ATI construită sub egida Asociației „Dăruiește Viață”. Altfel impetuoasele Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu nu au nimic de spus? Acum nu mai e pe repede înainte, ca atunci când au făcut o varză în acte cu donația care nu mai era donație, bașca asigurarea utilităților.

În timp ce anii au trecut și spitale n-au crescut, prin alte părți unii au tăcut și au făcut. Nu peste noapte. Și indiferent de culoarea politică.

Cazul Oradea este cel mai celebru. Nu mai departe de week-end-ul dinainte de Sfinții Împărați Constantin și Elena, a fost pelerinaj acolo. Însuși ministrul Alexandru Rafila era în fruntea alaiului de oaspeți care a vizitat noul laborator al Spitalului Județean Unificat. Fost ministru al Sănătății la vremea descentralizării sistemului medical, orădeanul Cseke Attila și-a luat și el partea lui de succes al proiectelor conduse de fapt de cel mai bun manager de spitale din România, dr. Gheorghe Carp, sub coordonarea politico-administrativă a lui Ilie Bolojan.

A trece în revistă acum toate realizările șocante în domeniu de la Bihor, ar cere o ediție specială a Mesagerului. Merită însă reamintit că de mulți ani de zile Bihorul este angrenat în proiecte transfrontaliere cu Ungaria, care au asigurat sume consistente de investiții. Cum e și cea vizitată. Laboratorul a fost realizat în cadrul proiectului „Cooperarea pentru standarde înalte de asistență medicală în prevenirea, identificarea timpurie și tratamentul eficient al bolilor în Euroreagiunea Bihor-Hajdu Bihar”.

Oficial, se vorbea de inaugurarea laboratorului, dar acesta e doar un amănunt pe alte plaiuri. Funcționează de fapt din martie. Chiar la începutul acelei luni, când încă era senator PNL, doctorul Carp povestea cu mândrie despre realizarea ce avea să fie vizionată de însuși managerul în funcție al SJU Piatra-Neamț, care manager a reușit să nimerească Oradea cu întârziere de un de zile de când fusese invitat în documentare grație unor intervenții prietenești.

Dacă Oradea este Oradea și are acel statut binecunoscut, acum întărit de unificarea spitalului municipal cu cel județean în cel mai mare spital din țară, ce facem cu oaza PSD de la Bistrița-Năsăud? Unde o ascunde Ionel Arsene? Comandant de județ este Radu Moldovan. L-am evocat în nenumărate ocazii, ultima dată pentru modul admirabil în care a organizat sărbătorirea a 30 de ani de la alegerea și constituirea primelor consilii județene, în 1992.

În februarie, ministrul Rafila a participat la inaugurarea a trei secții externe (!!! – n.a) din cadrul spitalului județean condus de minunatul Gabriel Lazany. În decembrie anul trecut, altă vizită. Cu inaugurări de neimaginat în Neamț. Interesant, n-au prins o euroregiune, dar au tras finanțări la greu prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Desăvârșit de ilustrativ este ce s-a întâmplat pe 18 decembrie 2021. Prof. dr. Rafila a participat la inaugurarea Unității de Primiri Urgențe a spitalului județean. Așa cum sublinia comunicatul oficial de atunci al ministerului, proiectul a fost realizat atât din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020, cât și din fonduri de la bugetul CJ. Reabilitarea, extinderea și modernizarea, scria în comunicat, au însemnat o investiție de aproximativ 2,4 milioane euro. Dotarea cu echipamente specifice noi (85 la număr) se subînțelege. În treacăt fie spus, pe lângă cea mai modernă secție de urgențe din România, a vizitat și noua clădire reabilitată a Ambulatoriul Integrat de la Spitalul din Beclean.

Mai departe, în situația nemțenilor, Dumnezeu cu mila! E valabil încă o dată ce obișnuiește să spună un mesager al Neamțului la matinalul Cafeaua de dimineață: suntem pe cont propriu. Mulți descoperă primitivismul asistenței medicale din SJU Piatra-Neamț abia când au o problemă personală. Totuși, nu vorbim de o situație de moment. „Acumulările” vin din urmă. Ionel Arsene este un factor de legătură fundamental. Asistent de specialitate îi este Dan Vasile Constantin. Poate într-o zi le descriem ce a pățit în spital însuși marele, unicul profesor Gheorghe Dumitreasa (89 de ani), de puțin a lipsit să dăm buzna peste ei împreună cu cameramani de la televiziunile naționale…