Restituiri. ISC: Urmașii lui Cuza nu sunt poliție în construcții!

În subsectorul PSD din sectorul politic al spațiului public, preponderent pe mâna președintelui Marcel Ciolacu, se afirmă că (auto)suspendarea lui Ionel Arsene din funcția de președinte al PSD Neamț (doar pe durata anchetei referitoare la prăbușirea podului de la Luțca!) ar detensiona situația. Interesant era dacă vorbea cu statutul partidului pe masă și nu umbla la derută cu vrăjeli de genul următor: „Știm cu toții că astfel de lucrări sunt urmărite la fiecare fază de către Inspectoratul de Stat în Construcții și vreau să știu cap-coadă ce s-a întâmplat la acest pod și aștept o decizie și o anchetă cât mai rapidă. (…) Poți să fii și președintele CJ și cred că (și) președintele României – nu poți decide să deschizi un pod după bunul plac al tău. A existat o decizie, undeva, de s-a dat în trafic acest pod. Nici eu, nici prim-ministrul, nici președintele Senatului, nici președintele Iohannis, nici președintele CJ nu putem decide să dăm drumul la un pod. Haideți să vedem cine a luat această decizie”. Ce să vedem? De ce nu l-a întrebat direct pe Ionel Arsene? Poate lui îi răspunde.

Observăm, pe de altă parte, de parcă s-ar urma un ritual, cum se insinuează cu insistență din felurite direcții că Inspectoratul de Stat în Construcții, prin Inspectoratul Județean în Construcții Neamț, ar fi un soi de poliție în construcții. Ce să vezi, însă, nu este!

Devine interesant de reluat, de reamintit în situația de acum unele din cele scrise în Mesagerul de Neamț, în anul… 2015. Articolul de atunci, publicat sub marginalul Radiografii, se numea În audienţă la urmaşii lui Cuza. Țineam cont în primul rând de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, o lege pe care puțini se deranjează azi s-o citească înainte de a vorbi gura fără ei.

Câteva lucruri erau clarificate din început:

”Inspectoratul de Stat în Construcţii, organ tehnic specializat care exercită controlul de stat în domeniul construcţiilor, este perceput de public şi ca o poliţie în construcţii de care-şi leagă speranţa unui exerciţiu de autoritate pentru impunerea disciplinei. (…) Portofoliul de activităţi şi lucrări urmărite este mult mai larg decît crede lumea. Sunt incluse lucrările de alimentare cu apă, de canalizare, lucrările de îmbunătăţiri funciare, drumurile, căile ferate, podurile. O supriză pot fi lucrările de defrişări, care – şi acestea – trebuie anunţate şi urmărite. În primăvara lui 2012, ing. Marin Muşat, şeful Inspectoratului Judeţean în Construcţii Neamţ, declara pentru Mesagerul de Neamţ: „Orice gen de lucrare de construire se anunţă. În funcţie de importanţa pe care o are, se vine cu un program de faze determinante întocmit de proiectant, şi care e aprobat de ISC. În funcţie de complexitatea, de importanţa lucrărilor ce se vor derula se aleg aceste faze şi numărul lor. Şi se urmăresc”. Împărtăşeam atunci publicului un moment de emoţie. Inspecţia de astăzi, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (acum se numește Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – n.a.), a funcţionat la începuturi sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Se numea Corp Tehnic al Lucrărilor Publice şi a fost înfiinţat în 1862 ca serviciu de inspecţie pentru lucrările publice”.

Restituiri. ISC: Urmașii lui Cuza nu sunt poliție în construcții! — **Sediu Inspectoratul de Stat în Construcții**

Povesteam și despre o dominantă a activității celor de IJC Neamț: împovărarea cu reclamații. Plângerea se înregistrează, chit că nu are legătură cu activitatea lor oficială, și își urmează cursul, sub presiunea termenului legal de 30 de zile pentru răspuns. De aici decurge o altă problemă spinoasă, anume lipsa de reglementări în legătură cu sesizările false, unele făcute cu vizibilă rea-credinţă.

Ca pondere, subliniam încă din 2015, numărul reclamațiilor pe Legea 50 (privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii) era mai bine decât dublul celor înregistrate pe Legea 10 (privind calitatea în construcţii). Inutil de amintit că Inspectoratul nu are treabă cu disciplina în construcții. Sau că se știe de ani de zile că jumătate din plângerile legate de Legea 50 sunt de competența primăriilor, fiind direcționate către acestea. Faza e că și semnatarii recunosc situația, dar mărturisesc fără ezitare că vin spre Inspecție din simplul motiv că nu au încredere în primării.

În 2015, întreaga activitatea în judeţ era susţinută cu 7 oameni, din care 5 inspectori, un expert şi şeful. Acum sunt 5 inspectori, 2 economişti, un registrator și șeful, Marin Mușat! Dacă îi încarci aiurea sau la plasezi cu dichis probleme ce pot fi tranșate foarte simplu, de pildă, de cei de la Transgaz, Apele Române ori CNAIR, când își mai fac treaba de bază?

Strict pe Legea 10, Obligaţiile şi răspunderile Inspectoratului de Stat în Construcţii sunt cuprinse la art. 33 (FOTO 1): „Exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, constată contravenţiile, aplică sancţiunile şi măsurile prevăzute de lege şi dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător”. Următorul articol deja enumeră excepțiile, deoarece ISC nu se apropie de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

Minunea asta de lege, la rigoare vorbind, ar merita un seminar dedicat „factorilor” politici și administrativi. Bunăoară, spre potolirea ălora de fac spume când scriem sau vorbim despre verificatorii de proiecte, responsabilii tehnici cu execuția și experții tehnici, noi ținem cont de Secțiunea a 4-a (vezi caseta de mai jos) din lege.

Nu ne ajunge spațiul să alfabetizăm anumiți „clienți” cu prevederile referitoare la obligațiile și răspunderile investitorilor, proiectanților și executanților. Sunt ale lor, nu ale Inspecției.

Fără doar și poate, când și dacă se vor stabili tehnic și legal răspunderi exclusive în sarcina IJC Neamț, dar nu în registrul cu țapi ispășitori, nu vom ezita să le prezentăm.

În fine, spre delectarea cititorilor, oferim în selecție separată câteva extrase din Statutul PSD. Cum le-au scăpat legile, așa le scapă și propriul statut.

Viorel COSMA

Extrase din Statutul PSD

ARTICOLUL 23
Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:

(4) Persoanele compromise moral şi politic.

ARTICOLUL 29
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele drepturi:

(11) Să se autosuspende din partid sau din funcţia deţinută în cadrul acestuia ori din funcţiile politice sau administrative obţinute prin susţinere politică, în următoarele situaţii principale: funcţia publică obţinută este incompatibilă cu calitatea de membru; este cercetat pentru comiterea unei infracţiuni pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.

ARTICOLUL 30
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele obligații:

(9) Să dovedească, în întreaga lor activitate, corectitudine şi moralitate, să nu aducă daune imaginii şi prestigiului partidului.

ARTICOLUL 31
Membrilor Partidului Social Democrat care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului ori care prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în funcţie de gravitatea acestora, una din următoarele sancţiuni:

(2) Suspendare pe timp limitat din funcţia pe care o deţine în cadrul unui organ de conducere a partidului, sancţiune propusă de organul de conducere din care face parte şi aprobată prin hotărâre a conducerii ierarhic superioară.
(3) Retragerea sprijinului politic, permanent sau temporar, pentru funcţiile de:

b) parlamentar, europarlamentar, preşedinte/vicepreședinte al Consiliului Judeţean Administrativ și pentru funcţiile numite în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale, sancțiune propusă de Biroul Permanent Județean/de sector și aprobată prin hotărâre a Biroului Permanent Național.

Obligaţii şi răspunderi ale specialiştilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuţia şi ale experţilor tehnici, atestaţi

Art. 26:

(1) Specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.

(2) Responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi răspund, conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale la lucrările de construcţii pentru care sunt angajaţi.

(3) Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date.

(4) Obligaţiile specialiştilor atestaţi se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.

(5) În cazul producerii unor evenimente deosebite din cauza unor factori naturali sau antropici, la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., experţii tehnici atestaţi participă la evaluarea stării tehnice a construcţiilor avariate în vederea stabilirii condiţiilor de utilizare în continuare ori de dezafectare a acestora.