Admiterea la liceu și evaluarea națională vor fi, la rândul lor, modificate prin proiectul noii legi a Educației, ce ar urma să apară în dezbatere publică astăzi, 13 iulie. „Mă adresez elevilor care încep în septembrie clasa a VII-a. Ei vor avea o șansă în plus, aceea de a susține un examen de admitere într-un liceu. Este vorba despre dreptul care se acordă prin această lege colegilor naționale: urmează să redefinim condițiile necesare dobândirii titulaturii de colegiu național. Colegiile vor avea ocazia să o susțină un examen de admitere în liceu sau altfel spus aceste licee care au demonstrat și vor demonstra calitatea educației vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu pentru ocuparea 90% din numărul de locuri, 10% vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire. Acest proces de admitere în liceu va fi finalizat înainte de a fi demarată evaluarea națională. În acest fel, acei elevi care vor avea această șansă în plus și e vorba de elevii care încep clasa a VII-a în septembrie, vor avea șansa să se prezinte la evaluarea națională pentru a putea candida ca și până acum”, a declarat Sorin Cîmpeanu în conferința de presă de prezentare a proiectului noii legi. El a adăugat că e nevoie de pregătirea profesorilor până în vara anului 2024 din aceste licee care vor dori să organizeze le examene proprii de admitere, iar această pregătire este, de asemenea, prevăzută în textul legii. În situația în care n-o să ocupe toate locurile în locurile rămase se ocupă prin repartizarea computerizată deja cunoscută.
Bacalaureatul pentru elevii care vor intra în clasa a IX-a din septembrie 2023 va consta în 3 probe, din care „o singură probă scrisă de evaluare a competențelor la discipline cuprinse în trunchiul comun – este o problemă comună pentru elevii de la toate filierele, profiluri și specializări”. Vor fi două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Vor fi verificate, de asemenea, competențele de bază echivalente nivelului B1. Rezultatul evaluării se va exprima prin nivelul de competență în raport cu standardele europene de competență recunoscute. O altă probă este cea de limbă maternă deja cunoscută, dar noutatea constă în faptul că și acei elevi care promovează proba de competențe digitale, dar consideră că au abilități de programator, de exemplu, vor avea la dispoziție o probă pentru a demonstra aceste competențe și, în măsura în care vom reuși să organizăm credibil, ea va fi luată în considerare și de angajator și de universități. Un alt exemplu: acel elev care promovează la nivelul de baza B1 probele pentru cele două limbi străine poate să opteze pentru susținerea unei probe speciale la Limba și literatura engleză, deși are promovată această probă, potrivit ministrului Educației.
Se consideră promovați la bacalaureat elevii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au susținut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi străine, au susținut proba scrisă de evaluare a competențelor la discipline cuprinse în trunchiul comun și au susținut și au obținut cel puțin nivelul independent la ambele probe, adică nota 6. Au susținut proba scrisă la limba maternă și au obținut cel puțin nota 6, iar proba scrisă facultativă, specifică domeniului sau profilului și specializării, nu va condiționa promovarea examenului de bacalaureat. „Este vorba de acea probă la alegere a candidatului care are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară. Ea nu va condiționa promovarea bacalaureatului. Asta pentru a încuraja elevii să se prezinte la bacalaureat, pentru a demonstra nivelul de excelență, fiind singura probă care este direcționată în acest mod în examenul de bacalaureat. Restul probelor, subliniez, verifică competențele de bază. Examenul de bacalaureat a devenit un pașaport pentru învățământul superior”, potrivit sursei citate.
C.I.
Mesagerul Bacău Ceremonie militară și religioasă de omagiere a Eroilor Neamului la Slănic Moldova 
ZCH Neamț. La vânătoare de relicve din cel de-al Doilea Război Mondial 
NewsEdge Cine sunt performerii unei etape de Liga Campionilor în care s-au marcat 66 de goluri. Doi atacanți din fosta Iugoslavie au intrat în istoria competiției 
BusinessEdge Producția auto scade cu 7,8% în opt luni. August cade la numai 12.607 mașini 
Un comentariu
De 30 de ani numai și numai schimbări, fiecare ministru care vine ne „deșteaptă” cu ceva idei pe care le-a căpătat prin străinătățurile tinereții lui studențești, iar aceste veșnice modificări și schimbări nu se mai termină, Câmpeanu nu face excepție, este din păcate un exemplu de minte tulburată care ne demonstrează cu vârf și îndesat că este paralel cu ceea ce înseamnă învățământul preuniversitar- exemplu amintiți-vă că a vrut să scoată titularizările ( o mare eroare pentru cunoscători ), probabil că l-a tras cineva de mânecuță căci apoi nu a mai pus-o în practică și nici nu a mai ciripit nimic despre această perlă. Acum, domnul ” perlă” vine cu o alt[ minune a propriului s[u geniu universitar agricol – eliminarea ISJ-urilor ;i dreptul ARACIP-ului de a schimba directori. Domnule minstru ” perlă „, ARACIPUL este o instituție căpușă a sistemului de învățământ. Nici un părinte când și-a înscris elevul la școală nu a întrebat dacă școala este acreditată ARACIP. Pentru necunoscători- o școală gimnazială care are cicluri de învățământ preșcolar, primar și gimnazial plătește cam 3000 lei pentru acreditarea fiecărui astefl de ciclu de învățământ deci un total de 9000 lei ( aprox). La 6300 de școli existente în țară e simplu de realizat despre ce sume colosale se discută doar pentru ca cineva să verifice hârtii fapt care nu interesează pe nimeni ! ( decât pe cei din ARACIP – birocrați), pe când părinții elevilor sunt mult mai pragmatici la alegerea unei școli pentru înscrierea copiilor: Această unitate de învățământ ce rezultate are la evaluarea națională ? dar la olimpiade ? Cadrele didactice ? Disciplina în acea școală ? și deja și-au făcut o idee . . . fără ARACIP. ISJ-urile sunt cele cu care școlile dintr-un județ ( în medie cam 150 școli pe județ ) țin legătura pentru rezolvarea a diferitelor probleme. Desființarea ARACIP-ului și descongestionarea ISJ-urilor ar fi cel mai indicat lucru.. Dar cum îl știm pe d-nul „perlă’ , consecvent ]n propriile-i . . . idei – s[ le zicem, cred că și aceste inepții vor fi puse în practică. Domnule „perlă”, păreți un om serios, echilibrat, care știe ce face, însă vorba românească ” Aparențele sunt înșelătoare” vi se potrivește mănușă . . .