Turismul festivalier este o oportunitate pentru judeţul Neamţ şi într-un mod particular pentru zona munţilor Neamţului, din păcate încă nu îndeajuns pusă în valoare. Multe dintre festivaluri s-au întrerupt s-au chiar au dispărut şi menţionăm printre altele „Festivalul Muntelui Ceahlău” cu mare tradiţie şi vechime şi alte manifestări culturale anuale ale unor comune de pe Valea Muntelui, cauzele fiind diverse şi de cele mai multe ori prezentate subiectiv. În 2017, la Grinţieş, s-a făcut o manifestare deosebită – 
Festivalul Haiducilor – care în acest an e la a VI-a ediţie, organizatorii înfruntând cu succes lipsa de fonduri, de înţelegere sau viruşii, crescând în anvergură an de an, ediţia de anul trecut fiind o binemeritată confirmare a faptului că măsura, bunul gust şi munca cu credinţă aduc rezultate. Şi zona are nevoie de astfel de rezultate în domeniu turistic, de popularizare, care poate fi o salvare pentru pauperitatea care a lasă satele fără cei mai mulţi dintre tinerii lor. Şi, bineînţeles, de acţiuni energice ale 
micilor întreprinzători care îşi pot prezenta spre vânzare produsele: brânzeturi, lapte, afine, zmeură, ciuperci, miere de albine, siropuri, băuturi alcolice, ceaune cu balmuş, miel în jântuit, sarmale, fasole cu ciolan, topcitul muntenesc, laptele acru în budâiaşe, lucrături în fier, în lemn, cusături, ţesături etc. Şi încă mai sunt meşteri şi munteni destoinici crescători de animale…
Munţii Neamțului au adăpostit din vechime cete de haiduci conduse de 
vestiţi căpitani care aflau aici locurile cele mai potrivite pentru scăpare, lângă vechea graniţă a Moldovei. Şi amintim pe haiducii Constantin Codreanu, Vasile cel Mare, Ştefan Bujor, Mihai Florea sau Ion Pietraru, Ion Florea şi Pantelimon Toader. În sate sunt cunoscute poveştile, baladele şi piesele de teatru haiducesc, la Grinţieş păstrându-se, spunem noi, cel mai bine tradiţia vestiţilor haiduci din munţi. „Banda lui Bujor” de la Grinţieş a devenit cunoscută într-atât 
încât TVR 1 i-a acordat o emisiune „Exclusiv în România” – „Teatru haiducesc… ca la Grinţieş”. Gospodarii din bandă, grupaţi în cadrul „Asociaţiei Pro Grinţieş” au fost artizanii festivalului. Cristian Tabără a fost din nou oaspete al Grinţieşului, de data aceasta la festival. În Poiana lui Vasile cel Mare, sub muntele Grinţieşului, memoria justiţiarilor de pe vremuri este cinstită prin cântec, dans, bucate alese şi întreceri haiduceşti.
La ediţiile I-III, Asociaţia Pro Grinţieş a participat la concursul de dosare pentru proiecte nerambursabile, având astfel o parte din finanţare de la Consiliul Judeţean Neamţ. A sprijinit festivalul Primăria şi Consiliul Local Grinţieş, la ediţia de anul trecut fiind cea mai importantă contribuţie din partea lor, aşa cum va fi şi în acest an. Ediţia din acest an beneficiază de aportul Centrului de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” cu care asociaţia a încheiat un parteneriat organizatoric. Dintre sponsorii pe care i-am avut de-a lungul anilor amintim pe domnul Ionel Chiriac, un fiu de seamă al 
satului, Avcon Store SRL Poiana Teiului, domnul Vasile Scripcaru fiind un apropiat al asociaţiei sau Bazil Motoserv din Bistricioara.
Festivalul a fost promovat de TVR 1 (Cristian Tabără, Daniel Georgescu), TVR Iaşi (Vasile Arhire, Violeta Gorgos), TVR Cluj (Dan Păvăloiu, Dan Curean), TV Moldova (Petru Frăsilă şi Cătălin Naclad), TeleM (Teodor Moldovan), Turn TV (Dan Munteanu), Monitorul de Neamţ (Ion Asavei), Mesagerul de Neamţ (Valentin Bălănescu), Radio Iaşi (Dumitru Şerban) Apostolul (Viorel Nicolau) etc. Anul acesta aşteptăm echipele de la TVR Iaşi, Radio Iaşi, Turn Tv, Vestea.net, TeleM şi Mesagerul de Neamţ. Invitaţi de marcă din domeniul artistic ne-au fost oaspeţi: Traian şi Valeria Ilea, Viorica Macovei, Adina 
Roşca şi Cătălin Doinaş, Grigore Gherman, Oana Creţu, Ghiţă Dandu, Margareta Clipa, Sofia Vicoveanca sau trupa Chihlimbar şi ansambluri folclorice din Neamţ, Harghita sau Suceava.
Ca în fiecare an, nu va lipsi concursul de muzică folk pentru copii, în seara de vineri 19 august, iar în recital vor fi Marius Coşerariu şi „Eu cred”, Radu Captari, Dana Florian şi George Sărluceanu. Seara se va încheia în jurul focului unde chitarele sună altfel. Tot vineri seara va fi concursul de aruncare a baltagului, dată fiind atmosfera mai liniştită şi mai puţin periculoasă pentru o astfel de întrecere. Concursurile voiniceşti vor continua sâmbătă cu proba de călărie, trasul buşteanului cu calul, tăiatul buşteanului cu beschia, cel mai frumos animal de la munte. Recitaluri vor susţine „Ceata lui Vasile cel Mare”, Anastasia Cotârgăşanu, Ana Maria Luca, Denisa Bârsanu şi Daria Botez, tinere talente locale cu mare viitor. Trei interpreţi tineri şi de mare valoare vor concerta spre seară: Andrei Bălan, Grigore Gherman şi Nadia Duluman, care, cu siguranţă, vor incita spre hore cu sute de persoane, cum se face pe la noi, sau la sârbe şi coroghieşti jucate în perechi. Seara o vom încheia în ritmuri pop-rock cu The Green Ties, ce ne vor încânta printre altele cu „Cântecul lui Vasile cel Mare” sau cu „Cântecul lui Ştefan Bujor”.
Dimineţile pot fi petrecute în drumeţii în munţii din jur, care oferă minuni ale omului şi naturii deosebite şi vă invităm pe muntele Grinţieşului, cu o splendidă belvedere şi cu numeroase poveşti haiduceşti şi de război, în masivele Măgura şi Pietrele Roşii. Ceahlăul este la aruncătură de băţ, la fel mănăstirile, de la Petru Vodă la Durău, schiturile de la Cerebuc, Poiana Maucelor sau Portăriţa-Pintec. Şi se poate trage o fugă şi până la Borsec, după o gură de „borviz”. „Borcuturi” se găsesc în mai multe locuri şi la Grinţieş: la Primatar, la Bradu, pe Arşiţa Pintecului, la Chicera, Prisecani sau Paltinul.
A treia zi, duminică, va începe cu concursul de muzică populară pentru copii, concursul de costume tradiţionale şi a celor mai gustoase bucate de la munte. Premiile vor fi în bani, cărţi şi, de ce nu, bucate sau băuturi, în funcţie de vârstă. Recitaluri vor susţine „Răzeşii” din Tupilaţi, „Muntenii Broştenilor”, Marian Haiducul (care ne va arăta dacă îşi merită numele), tinerele Ecaterina Curcă şi Oana Macarie, rapsodul Ghiţă Dandu, fetele din trupa „Sânzienele” şi ansamblul „Floricică de la Munte”, care va încheia suita de dansuri în jurul focului la fel ca în anii trecuţi. Prin focurile de artificii ne vom lua rămas bun, sperând că oamenii locului şi turiştii au petrecut nişte clipe frumoase într-o poiană din munte unde nu deranjează semnalele de la telefon, unde se poate mânca sănătos, se poate bea cu cumpăneală şi se poate juca atât cât ţin picioarele şi pingelele.
Daniel Dieaconu
