O conferință de presă cu subiecte politice, în zi de sărbătoare națională, la Piatra Neamț, a avut parte de o prezență mai puțin numeroasă din partea jurnaliștilor, pe principiul, mă uit la filmare și văd care sunt problemele în discuție. Tematica anunțată – podul de la Luțca, noul spital județean, programul Anghel Saligny, podul de la Roman- duce firesc spre adversarul politic local, aliat la guvernare pe plan național, Ionel Arsene. Singura temă fără referire la politica locală, cea privind ”reforma” învățământului, s-a dovedit a fi și cea mai discutată, datorită impactului social pe care toată lumea îl anticipează.
În fața jurnaliștilor au venit George Lazăr, președintele organizației nemțene, Eugen Țapu – Nazare, senator și Laurențiu Leoreanu, deputat, fruntași liberali.
Autostrăzile Moldovei- după 30 de ani nescuzabili, vești declarativ bune
Senatorul Țapu a primit misiunea să vorbească despre un subiect sensibil, autostrăzile atât de așteptate care să lege Moldova de restul țării. Introducerea în subiect a fost bruscă: ”După o întârziere de 30 de ani în construirea autostrăzilor în regiunea Moldovei, pe care nu o poate scuza nimic, încep să apară și veștile bune.” Care ar fi acestea, ca să respectăm zicerile domnului senator: ”Cele două autostrăzi care vor traversa județul Neamț, de la sud la nord și de la est la vest: A7 (Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Roman – Pașcani) și A8 (Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș), vor fi deschise circulației cel mai târziu la 31 decembrie 2026.
Aceste două autostrăzi, atât de importante pentru noi, sunt împărțite în mai multe tronsoane, fiecare aflat în diferite stadii. Important este însă că lucrurile se mișcă, autostrăzile se vor face, și asta doar datorită ajutorului primit din partea guvernării conduse de primul ministru Nicolae Ciucă, președintele PNL.”
Partea de termen final pare a fi clară, probleme sunt cu cele de început: Sector 3– Leghin – Târgu Neamț ar fi lansat pe faza de proiectare și apoi execuție în acest an, în decembrie, iar pentru segmentul
Târgu Neamț – Iași – Ungheni, potrivit CNAIR cererea de finanțare și contractarea execuției lucrărilor au termen 29 septembrie 2023. Proiectul fiind finanțat prin PNRR, termenul de execuție maxim este, reamintim 31 decembrie 2026.
Pe A7, Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Roman – Pașcani, partea care ne interesează direct, ca lucrări, se referă la două porțiuni,
Bacău – Trifești și Trifești – Gherăiești. Aici lucrurile sunt și mai avansate. Deja au fost lansate licitațiile pentru construcție, iar ofertele sunt așteptate până pe 15 septembrie 2022.
Concluzie și promisiune: după 1 ianuarie 2027 se va circula pe autostradă. Musai.
Anghel Saligny – investiții la nivel județean și la nivel politic
În momentul în care s-a discutat stadiul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” au apărut și primele dispute la distanță cu Ionel Arsene. George Lazăr a amintit de distribuția discreționară a banilor de la Consiliul Județean, cu doar 15% pentru localitățile liberale, care, ca număr de locuitori, reprezintă mult mai mult decât cele social-democrate. Modalitatea de finanțare prin noul program este dată ca model „Cei 36 de primari PNL au primit 49% din totalul bugetului alocat, reprezentând 582.000.000 lei. Alături de primul ministru Nicolae Ciucă, sunt alături de colegii noștri și de comunitățile pe care le păstoresc, în drumul lor spre dezvoltare.” Rezultă că restul de 51% a ajuns în zona social-democrată, cu tot cu Consiliul Județean. Evident, a existat și un moment de mulțumiri: „1,4 miliarde alocate județului Neamț pentru investiții în realizarea și reabilitarea rețelelor de apă, canalizare, gaz și modernizarea drumurilor, alocarea fiind făcută de premierul liberal Nicolae Ciucă, căruia îi mulțumesc”, a conchis George Lazăr.
Concluzie: vor veni bani pe programe multianuale, pentru toate localitățile. Cât de mulți și cât de repede, greu de prognozat.
Un pod pentru (ne)liniștea romașcanilor
Podul de la Horia, încă în picioare, a reușit să încaiere clasa politică locală mai mult decât cel de la Luțca, prăbușit cu brio și inutilizabil. Ideea ar fi că Ionel Arsene, care ar avea un rol în menținerea și apoi revenirea lui Ovidiu Mugurel Laicu la DRDP Iași, ar încerca să transforme lucrarea într-un joc politic, prin transmiterea responsabilității pentru traficul îngreunat către primarul municipiului Roman.
Scenariul prezentat la conferință vorbește de lucrări începute în august, nu în iunie, încetinite datorită folosirii – intenționat- a unui număr redus de muncitori, totul pentru a crea disconfort celor care tranzitează zona. Evident, cu inocularea ideii că devină ar fi primăria, nu cei care ar trebui să se ocupe de pod.
Deputatul Laurențiu Leoreanu a sintetizat situația și a concluzionat că soluția ar fi demisia directorului general regional al DRDP Iași, Laicu Ovidiu Mugurel. În paralel, se solicită o mai mare mobilizare pentru finalizarea lucrărilor în regim de urgență.
Vrem spital, dar unul finanțabil și realizabil
Cam asta ar fi ideea de la care s-a pornit în discuția privind noul spital propus de Ionel Arsene. Cităm: „Partidul Național Liberal filiala Neamț nu se împotrivește construcției unui spital nou care să deservească cetățenii județului Neamț, care să ajungă un punct de interes în domeniul sănătății așa cum vedem la Târgu Mureș, Moinești, Brașov. Suntem de acord cu construcția unui spital în baza unui proiect fezabil (nu doar cu studii de fezabilitate foarte scumpe), realizabil și sustenabil. Avem nevoie de secții și specialități medicale adaptate la bolile cu incidență foarte mare din județul nostru.”
Declarația de (bune) intenții a PNL este nuanțată în momentul în care se ajunge la amănunte de 630 de milioane de euro, cât se consideră de către specialiștii de la Consiliul Județean că ar costa noul spital. Comparația cu spitalele regionale vine firesc, ar fi mai ieftine cu minim 100 de milioane de euro. De aici, pe logică elementară, vine ideea că important nu este spitalul, importante sunt studiile care preced orice investiție de acest fel, care costă și pentru care au fost bani alocați cu generozitate pe vremea doamnei Dăncilă, aflată cumva în postura, jenată pentru țară, de prim- ministru al României.
Demonstrația a continuat: pentru spitale noi, prin PNRR ar exista doar 1,1 miliarde lei, din care, dacă proiectul lui Arsene ar fi acceptat, peste jumătate ar ajunge la Piatra Neamț. De la aceste cifre se ajunge la o caracterizare a proiectului propus de Arsene ”sume nefezabile pentru investiții nerealizabile”.
Sugestia liberalilor, să se facă un proiect mai mic, adaptat realităților, care să poată fi finanțat și terminat măcar la vremea când am putea circula pe A8 și A7. Adică pe autostrăzile Moldovei.
Un draft educațional, spumos ca o bere ținută la rece
Conferința de presă a PNL nu a ocolit un subiect important- reforma învățământului- dar a făcut-o la nivelul cuvintelor pline și frumoase: „datorie pe care trebuie să ne-o asumăm pentru asigurarea viitorului acestei generații și a generațiilor următoare”, „reforme macro-sistemice a sistemului de învățământ”, „construim fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România”, ”așezăm bazele unui sistem de învățământ mai bun, mai performant!”.
Laurențiu Leoreanu, profesor la bază, a vorbit despre dezbaterile publice, despre punctele tari ale legii propuse, despre unele critici aduse propunerii, dar la final, în fața întrebărilor, a tranșat situația în sensul că mai este de lucru, că legea este doar un draft și că de acum încolo vor veni actele normative care o vor așeza acolo unde-i este locul și care ne vor lămuri de ce nu pot fi exmatriculați elevii sau de limba română este mai puțin importantă decât limba maternă a conlocuitorilor la Bacalaureat.
Concluzie, după discuții, toți nutrim speranța ca legea să fie una care să producă reformă, nu să fie de formă. Subiect asupra căruia vom reveni.
Valentin Bălănescu
