Sărbătorea Războienilor - 125 de ani de la ridicarea monumentului eroilor

După tradiția locului, Sărbătoarea Războienilor a fost, și în acest an, o reușită, datorită eforturilor făcute de administrația locală și Consiliul Județean Neamț. Manifestarea a debutat cu o slujbă de pomenire, după care au urmat alocuțiunile și depunerile de coroane din partea instituțiilor județene și locale: Prefectura Neamț, Consiliul Județean Neamț, Batalionul 636 Infanterie Războieni, Primăria și Consiliul Local Războieni, dar și din partea altor instituții județene. O gardă de onoare, formată din militari de la Batalionul 636 Infanterie Războieni a prezentat onorul înaintașilor și a defilat prin fața celor prezenți.

După ceremonia militară, în zona monumentului ridicat în cinstea eroilor căzuți în bătălia de la Războieni, a avut loc un spectacol medieval, de fapt o reconstituire a unei lupte între moldoveni și turci, oștenii lui Ștefan confruntându-se cu cei al lui Mahomed al II-lea. Manifestarea este un prilej de prezentare a veșmintelor purtate la vremea respectivă și a armamentului, iar a doua parte la scena din parcul cu tei. Spectacolul a continuat în altă locație, pe o scenă special amenajată, unde au încântat asistența cântăreți de muzică populară si ușoară, ansambluri folclorice, cum ar fi Viorica Macovei, Mihaela Gurău, Vasilica Tătaru, Grigore Gherman, ADDA, ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, Nemuritorii. La final, un foc de artificii a încântat pe toată lumea.

„Trebuie să ne cunoaștem istoria și să ne cinstim înaintașii”

”Sărbătoarea Războienilor, care are loc în acest an, se desfășoară sub auspiciile împlinirii a 125 de ani de la construirea Monumentului Eroilor căzuți în lupta de la Valea Albă. Monumentul în fața căruia ne aflăm comemorează evenimentele petrecute pe aceste meleaguri în anul 1476, an în care, pe acest pământ, a călcat însuși Ștefan cel Mare, alături de moldovenii săi, dar și Mahomed II – Cuceritorul Constantinopolului, cu imensa sa armată turcească venită să spele rușinea suferită de Imperiul Otoman, în lupta pierdută la Vaslui, care avusese loc cu un an în urmă. Încleștarea care a avut loc pe malurile pârâului Valea Albă a fost una dramatică, nu doar prin raportul de forțe net favorabil turcilor, ci și prin modul în care domnitorul Ștefan cel Mare, boierimea și oastea moldavă au înțeles să lupte și să se sacrifice pentru pământurile și libertățile lor. Nevoit să se retragă în cele din urmă din fața puhoiului turcesc, nu înainte de a provoca pierderi semnificative acestora, Ștefan cel Mare avea să aibă la Războieni o revelație duhovnicească, ce avea să-l călăuzească pe parcursul întregii vieți. Fiind în pericol să-și piardă viața, a făcut un legământ că, dacă va supraviețui, va închina, întru slava lui Dumnezeu, după fiecare înfruntare armată, o biserică, lucru care s-a întâmplat de-a lungul întregii sale domnii.

Războieni a rămas în memoria neamului ca un loc de vitejie și curaj, fapt care a determinat ca armata română să cinstească aceste meleaguri prin adoptarea denumirii de Războieni încă înainte de Războiul de Independență. Așa se face că la bătăliile de la Grivița, Racova și Vidin avea să participe cu cinste și dăruire soldații din Batalionul 1, din cadrul Regimentului 15 Infanterie, regiment care purta cu mândrie denumirea de Războieni. Ofițerii din Regimentul 15 Infanterie Războieni aveau să fie cei care, din inițiativa lor și sub directa coordonare a istoricului și omului politic V.A. Urechea, aveau să construiască în anul 1897 Monumentul Eroilor pe care îl avem în fața dvs. S-a vrut a fi un monument impozant și emblematic, nu atât prin dimensiuni, ci prin compoziție și simbolistică, fiind realizat de un sculptor renumit la acea dată: Asalciano Wisemberg. În jurul celui mai renumit monument al eroilor din această zonă, avea să apară ulterior Parcul cu tei, iar din anul 1903 avea să se desfășoare Sărbătoarea Războienilor. Trecerea anilor și-a pus amprenta pe starea fizică a monumentului, fapt pentru care restaurarea sa avea să fie o prioritate pentru administrația publică locală. Suntem obligați ca aceste simboluri să dăinuie peste timp, iar dacă vrem să avem un viitor, să conștientizăm faptul că trebuie să ne cunoaștem istoria și să ne cinstim înaintașii. Cu fonduri europene și guvernamentale, cu multă implicare a factorilor de decizie și execuție, cu mult entuziasm, dar și cu multe greutăți și piedici, am reușit ca astăzi să putem prezenta în fața dvs. un monument complet restaurat, care se ridică semeț pe un platou reconfigurat și amenajat la care ajungem intrând pe o poartă din lemn și deplasându-ne pe o alee din piatră naturală. Mulțumesc celor care s-au implicat activ la această acțiune a noastră”, a spus Bogdan Sebastian Țarălungă, primarul comunei Războieni, în deschiderea manifestărilor.

Războieni – file de istorie

Cronica moldovenilor despre lupta de la Valea Albă a consemnat: ”Împăratul turcesc a venit cu 200.000 de oameni și se bătu cu Ștefan lângă un pârăul ce se cheamă Valea Albă și omorâră turcii toată oastea lui Ștefan Voievod și pe căpitanii ei și pe boieri, încât se întorsese cu puțină oaste. Și arsese aproape toată țara, dar nu putu să-i ia nici o cetate. Asedie împăratul și o cetate cu numele Neamț; iar cei din cetate traseră în tunul cel mare, și împușcară și pe meșterul tunar. Atunci împăratul plecă. Dar Ștefan Vodă adună din nou o oaste de 16.000 de oameni și se arătă turcilor; turcii, crezând că el ar fi primit ajutor de la poloni sau de la unguri, fugiră spre casă”. Ștefan cel Mare și-a recunoscut înfrîngerea, la Mănăstirea Războieni se poate citi: ”Eu Ștefan Vodă, cu fiul meu Alexandru am ieșit înaintea lor… și la 28 iulie au fost învinși creștinii de către păgâni”. (Constantin NEGRU)