– Domnule primar, ce au însemnat cei doi ani din acest mandat, pentru comuna Horia?
Au fost doi ani de alergătură, pentru a căuta oportunități ca să găsm surse de finanțare, fie guvernamentale, fie europene. Pe fonduri europene, ne-am axat pe reabilitarea și modernizarea Căminului cultural din satul Cotu Vameș, lucrare finalizată anul acesta, fiind făcută şi recepția. De asemenea, ne-am axat pe o sursă de finanțare, în ceea ce privește creșterea siguranței publice – sistem de supraveghere video, cu 20 de camere. Tot pe sistem de siguranță publică, ne mai dorim un sistem de semaforizare în comună. Cel puțin în satul Horia, care dispune de intersecții perpendiculare cu drumurile principale, unde au loc foarte multe accidente. Am avut probleme mai ales acum, când parțial podul de peste râul Moldova a fost închis. Foarte multă lume, care venea de la Bacău, intra pe drumul vechi, pe la Liceul Agricol, și când intrau în sat mergeau ca pe bulevard. Numai că intersecțiile sunt foarte înguste, înregistrându-se câteva tamponări. Au fost înregistrate și accidente grave. În aceste condiții, se impune un sistem de semaforizare. A crescut numărul de autovehicule în comună, la fiecare gospodărie nu mai este câte o mașină, acum sunt cel puțin două, trei, pentru fiecare membru al familiei. De aceea, se impune să avem acest sistem de semafoare.
– În satul Cotu Vameș pare mai multă aglomerare umană decât la Horia.
Este și pe Horia aglomerație, mai ales în zona intersecției cu sens giratoriu. Și în acest sat intersecțiile sunt foarte în scurt. La Cotu Vameș se merge o bucată mai lungă până la prima intersecție, dar la Horia sunt intersecții din 200 în 200 metri.
– Ce proiecte ați depus în ultrima vreme?
Adevărat, acestea sunt depuse. Ne-au venit anumite clarificări și, cu siguranță, vom ajunge să semnăm contractele de finanțare. Pe Programul Național Anghel Saligny, cu fonduri de la Guvernul României, avem un proiect pentru modernizare asfaltare străzi. Prin acest proiect, vom asfalta toate străzile din comună, circa 6 km. Practic, vom termina totul. Al doilea proiect este cel de extindere de rețele apă și canalizare în comuna Horia. Pentru sistemul de alimentare cu apă, am găsit o sursă de captare apă în zona Liceului Agricol Ion Ionescu de la Brad, lângă satul Bașta. Acolo vom avea captarea și rețeaua de distribuție.
Captare de apă pe șesul Liceului Agricol
– Într-o vreme, erau probleme cu vechea rețea de canalizare.
Primul proiect de canalizare, care s-a făcut în comuna Horia, prin care a fost înfiinţat sistemul de canalizare, stația de captare a fost supradimensionată. Din ce spun inginerii de la Apa Serv, captarea este nefuncțională în sensul că rețeaua de canalizare nu este proiectată să preia debitele care au fost gândite la acel moment pentru comuna noastră. Prin acest proiect, pe care îl avem depus acum pe Programul Național Anghel Saligny, căutăm o soluție cu specialiștii, pentru că este clar că acest proiect nu acoperă întreaga comunitate, iar acea stație de epurare nu are cum să fie funcțională. De aceea, căutăm o soluție de a ne conecta la stația de epurare a municipiului Roman.
– Vor accepta romașcanii?
Am început ceva demersuri, inclusiv cu specialiștii de la Apa Serv, ca să vedem acolo unde va fi joncțiunea, unde ne vom înțepa în rețeaua stației de epurare de la Roman. Vom vedea dacă acea pompă, care este în momentul de față în funcțiune, va putea să preia debitul de pe Roman sau trebuie modernizată și acea stație de pompare.
– Este diferență mare de nivel?
Nu. Este în lucru o ridicare topo, care se va face pe tot traseul, pentru că aceasta este și soluția. Tot ce înseamnă fonduri europene se merge pe aglomerări mari, de regulă zone urbane. Este clar că aceste stații de epurare trebuie să deservească marile aglomerări urbane. Nu se mai acceptă la Horia o stație de epurare, la Gâdinţi alta, pentru că sunt nerentabile.Plus că operatorul ar trebuie să deserveească fiecare stație de epurare. Mai este și poluarea, pentru că se pune problema să fie cât mai condensate comunitățile.
– Ați sprijinit modernizare instituțiilor publice locale?
Pentru școlile din comună avem depuse 7 proiecte la Compania Națională de Investiții în reabilitare și modernizare instituții de învățământ. Un proiect este destul de avansat. Mai avem de obținut un aviz de la Pompieri, care este cel mai complex. Adică, ne gândim, prin aceste proiecte, ca școlile să corespundă din punct de vedere al siguranței întocmai cu ceea ce prevede legislația în vigoare. Să respecte tot ceea ce înseamnă spațiu în care se desfășoară activitatea didactică. Apoi, evacuarea să se facă în timp optim. Iluminatul sălilor de clasă trebuie să aibă anumiți parametri, care trebuie să corespundă sălii de clasă. Culoarele de evacuare, grupurile sanitare, măsurile de siguranță la incendiu. Vă spun, într-adevăr, pe avizul de la ISU sunt trecuți toți indicii, toți parametrii verificați. De fapt, asta ne și dorim, ca școlile să fie cele mai sigure clădiri din comunitate și să deservească întocmai procesul de învățământ.
Modernizarea Liceului Agricol
– Pe teritoriul comunei aveți și cea mai veche şcoală de agricultură din țară.
De când sunt primar, am început să mișcăm un pic lucrurile, pentru că nu s-a mai făcut nimic în toți anii din urmă. De la revoluție s-a mers doar pe conservare. În ultimii ani, a fost modernizat primul internat de la liceu. Acum mai sunt doar vreo 50 de copii în cămin. Au fost schimbate geamurile, instalația electrică remediată. A fost montată centrală termică, inclusiv în corpul principal. Acolo, pe timp de iarnă, nu se învăța. Laboratoarele erau și ele neutilizabile, pentru că nu era asigurată căldura. În acel corp a fost montată o centrală termică.
– La această școală este și o sală de festivități cât un cinematograf respectabil.
Și sala de festivități este în conservare și ne gândim pe viitor ce fonduri vom găsi pentru a fi accesate. Anul acesta ne propusesem, și este în lucru, proiectul tehnic de reabilitare a acoperișului de la corpul nou, corpul B cum îi spunem noi. Acolo se desfășoară în mare parte procesul de învățământ. Dar, primul pas și munca cea mai asiduuă a fost să reușim să actualizăm tot ce înseamnă baza materială pe domeniul public, să inventariem toate bunurile.
– Ce efectiv de elevi este în școală astăzi?
În momentul de față, sunt în jur de 300 de copii. Este bine știut că nu mai sunt copii, iar fiecare unitate școlară aleargă după elevi. Nu mai este interes pentru școlile agricole. De obicei, la aceste școli veneau în majoritate copii din mediul rural, cu venituri reduse. În ultimul timp, cei de la țară nu-și mai permit să aducă elevii aici. Cu toate acestea, asigurăm facilități, respectiv o masă caldă la cantină, prin acea bursă care se dă elevilor. Sunt scutiți de cazare, au masă caldă la amiază. Oricum, au început ca lucrurile să meargă din ce în ce mai bine la acest liceu. Se observă că totul este pe un trend ascendent.
– Peste doi ani, când veți trage linie, care va fi palmaresul investițional în comuna Horia?
Munca și misiunea noastră este să îmbunătățim nivelul de trai al oamenilor. Apoi, infrastructura, care înseamnă transporturi, drumuri și toate serviciile publice vor fi puse la punct. Problema cea mai mare la noi este alimentarea cu apă și canalizarea, pe care sperăm ca în acești ani să le finalizăm. Se cunoaște că lucrurile merg spre bine, iar comuna se dezvoltă atât din punct de vedere al populării, dar și din alte privințe. Numărul populației este pe un trend ascendent, comuna fiind de interes pentru toți cei care doresc să se stabilească în preajma Romanului, să cumpere un teren, o locuință aici, în Horia. (Rep.)
Mesagerul Bacău Standarde duble pe râurile din Bacău: amendă de 4.000 de lei pentru o undiță lângă baraj, dar cale liberă pentru excavatoare în habitatul peștilor 
ZCH Balurile Bobocilor, lecții de conduită la astfel de petreceri, predate de polițiști liceenilor din Piatra Neamț 
NewsEdge De la Robert Pattinson la Elon Musk: șase filme de la Veneția care intră în cursa pentru Oscar 
BusinessEdge Statul pune 500 milioane euro în energie solară. Instituțiile publice pot primi până la 10 milioane 
