Biroul Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Judeţean (IPJ) Neamț este structura care are menirea de a crește gradul de siguranță a elevilor, dar și a cadrelor didactice, are în atribuții și prevenirea delincvenței juvenile, totul pentru desfășurarea în siguranță a procesului de învățământ. Este unul din cele mai noi departamente din Poliția Română, fiind înființat acum aproximativ doi ani. Chiar și așa, Biroul Siguranță Școlară duce lipsă de personal, iar schema nu este ocupată integral.
”Biroul ar trebui să aibă 6 lucrători, în schemă fiind 5 posturi de execuție și unul de conducere, dar la acest moment nu sunt acoperite decât 3 funcții de execuție și cel de conducere, însă eu sunt împuternicit. Nu este o situație ieșită din comun și din câte știu, cam la fel este în toată țara, fiind acoperită undeva cam la 50% din schemă”, a declarat Bogdan Mihai Ceorap, șeful Biroului Siguranță Școlară Neamț.
Structura nu are probleme logistice, nu a suferit niciodată de ”bolile” care macină sistemul în general, iar inspectorul Ceorap susține că există logistică, sunt și mașini și nu au probleme cu combustibilul. Teoretic, este bine, dar să deservești 328 de unități de învățământ din județ cu doar 4 oameni nu dă bine nici măcar pe hârtie. Ca să nu mai facem calcule și procente, că atunci ar rezulta 62 de școli pe cap de polițist.
Ne descurcăm pentru că suntem implicați și vrem să ne facem treaba cât mai bine. Nu este la noi o problemă punctuală de personal, asta este în toate Birourile din țară. Facem tot ce este posibil și este bine, deoarece avem atât sprijinul Inspectoratului Școlar Neamț, cât și al directorilor unităților de învățământ din județ”, a mai spus inspectorul de poliție Ceorap.
Ceea ce s-a întâmplat cel mai probabil după ce la o manifestare privind învățământul, un membru al biroului a făcut un apel public, la microfon, pentru a obține lista actualizată cu numele directorilor tuturor unităților de învățământ din județ.
”Mergem în unitățile de învățământ unde suntem primiți cu brațele deschise și mai tot timpul facem activități preventive. Facem și ore de pregătire juridică, pentru că sunt adulți, care nu cunosc bine legislația, ce să mi vorbim de cei mici, de elevi… De aceea este de dorit ca elevii să afle cât mai multe noțiuni de acest fel și sunt deschiși. În unele zone sunt chiar discuții interactive, ei pun întrebări la care noi răspundem. Se discută chiar pe spețe. Ce poți păți dacă…? De exemplu vorbim despre loviri. Ei cred că este o joacă, dar în Codul Penal este infracțiune. Și în lege nu e specificat un număr de lovituri. Sau vorbim despre furt. Este infracțiune, indiferent de valoarea prejudiciului produs. Mulți elevi cu care discutăm sunt surprinși. Nu își dau seama, de cele mai multe ori este vorba de o joacă. Multe dintre aceste fapte pleacă, în general, de la niște glume: își ascund unii altora telefoanele sau alte bunuri, ori pun o piedică unui coleg. În glumă, evident, însă colegul poate fi luat prin surprindere și se poate ajuge la urmări pe care nimeni nu le-ar dori sau pe care, cu siguranță, nu și le-au imaginat. Chiar dacă ei nu răspund penal până la vârsta de 14 ani, în cazul în care sunt astfel de fapte, sau altele, se informează DGASPC și se implică și școala care are pârghii prin regulamentele de ordine interioară, indiferent dacă este vorba de autor sau de victimă. De la 14 ani, minorii răspund penal, dar sancțiunile sunt la jumătate, indiferent dacă vorbim de minimul prevăzut de lege, ori de maxim.”
”Avem nevoie de sprijinul cadrelor didactice și al familiei”
De cele mai multe ori, cei care anunță Biroul despre fapte reprobabile ce au loc în școli sau în proximitatea unităților de învățământ, sunt directorii. Sunt însă și cazuri în care unora dintre elevi le este frică de consecințele ce ar putea veni din școală, din partea profesorilor sau a elevilor – agresori, și atunci ei le spun doar părinților, aceștia fiind cei care sesizează polițiștii specializați. Pentru asta este însă nevoie ca cei mici să aibă o relație apropiată cu părinții, pentru a se putea descărca măcar acasă.
”Se întâmplă ca elevii să nu anunțe la școală dacă au o problemă, și abia când ajung acasă, și vin și părinții de la muncă, după ora 16, 17, le povestesc și ei ne sesizează. Acesta lucru se poate întâmpla atât prin numărul unic de urgență 112, dar și clasic, venind la sediul nostru. Dacă se întâmplă ceva în celălalt capăt de județ, intervine structura cea mai apropiată, de exemplu colegii de la un post de poliție, ne anunță de caz, apoi preluam noi. Indiferent de natura problemei, important este de spus că avem nevoie atât de sprijinul cadrelor didactice, cât și de sprijinul familiei. De cele mai multe ori acest sprijin, al familiei, există. Însă sunt și cazuri în care noi facem activități preventive la școală și le spunem ce este un furt, lovirile, dar este degeaba atâta timp cât acasă, în familie, acolo unde este locul în care cu adevărat te simți în siguranță, nu merg pe aceeași linie cu noi, ca să spun așa. Sunt și cazuri, ce este drept izolate, în care nu beneficiem de sprijinul familei”, a nuanțat șeful Biroului.
Păruieli între elevi… dar este și un caz de purtare abuzivă
Statistic vorbind, în primele 9 luni din acest an au fost sesizate la BSS 63 de infracțiuni din care 43 în mediul urban și 20 în rural. Cea mai mare pondere o au lovirile, cu 57%, urmează furtul cu 15 procente, și ceva mai puține sunt vătămările corporale. Totuși, este și un caz de purtare abuzivă, săvârșit de un cadru didactic asupra unui elev, dosarul fiind în curs de cercetare. De fapt au fost trei cazuri, două fiind instrumentate de alte structuri, deoarece doar din mai 2022 această infracțiune a intrat în atribuțiile BSS. În perioada analizată au fost dispuse 12 sancțiuni contravenționale, în toate cazurile fiind vorba de avertismente scrise. La aplicarea sancțiunilor se au în vedere mai mulți factori, între care împrejurările, conduita celui vizat, dar și atitudinea acestuia vizavi de faptă, urmările, precum și urmele mai pronunțate sau mai palide de regret, căința cântărind destul de greu. Prevenția are în continuare rolul ei esențial și la fel ca în sănătate, este mai bine să previi decât să tratezi, astfel că de la început de 2022 de activitățile preventive ale BSS au beneficiat peste 7.000 de elevi, cam jumătate din rural și jumătate din urban. Dintre infracțiunile constatate se ”remarcă” un incident la Roman în care două eleve s-au bătut la intrarea în curtea școlii, dar și un caz de agresiune sexuală asupra unui elev de la o școală specială din Piatra Neamț, agresorii, doi la număr, fiind colegi cu victima.
Bullying-ul – un fenomen de durată
În ce privește bullying-ul, ce poate fi definit ca un comportament ostil, de umilire sau de excludere a unui elev din cercul de colegi de clasă sau de unitate de învățământ, acesta este un fenomen de durată, nu imediat, ca în cazul unei infracțiuni de lovire.
”Aici este un subiect larg ce este reglementat în mediul școlar, iar normele prevăd că fiecare unitate de învățământ trebuie să aibă un grup antibullying, grup din care fac parte directorul, cadre didactice formate pe această problematică, părinți sau chiar elevi sau alte autorități școlare. Nu orice faptă este considerată bullying, e atunci când acea faptă, fizică, verbală sau psihică, se produce în mod repetat. Cadrele didactice, comisia, stabilește dacă e bullying sau nu și în funcție de faptă se pot angrena lucrători școlari, DGASPC, dar sunt și fapte ce intră în competența noastră, ori cazuri în care este nevoie de sprijinul celor de la ambulanță. Sunt probleme sensibile, un rol esențial avînd grupul de acțiune antibullying”, a mai spus Bogdan Ceorap șeful BSS Neamț.
Trebuie spus faptul că, în funcție de buget, unele școli, cele mai multe, au sisteme de supraveghere video. Atunci când există cazuri de agresiuni, de orice fel, dacă sistemele de supraveghere există, polițiștii BSS pot cere și pot obține înregistrările pentru a stabili, în cadrul unei anchete, de partea cui este dreptatea.
Gabi SOFRONIA
