Cazul Luțca: Cum se face de-au uitat ruina-n Siret (?!)

În alte vremuri se obișnuia ca în preajma unor sărbători și date de referință ale epocii să se facă raportări triumfale, consemnate și popularizate de organele de presă de partid și de stat, de toate organizațiile de partid și cele obștești. Erau trăite cu maximă însuflețire, elan patriotic, devotament și înflăcărare revoluționară de toți oamenii muncii, agricultorii și intelectualii de pe cuprinsul patriei. Din lista de sărbători nu putem uita 1 mai (Ziua Muncii), 8 mai (Ziua Partidului) și 9 mai (Ziua Independenței noastre și a Victoriei în al doilea Război Mondial) sau 30 decembrie (Proclamarea Republicii). Strălucire maximă avea 23 august, Ziua Națională, rebotezată din Insurecție în „Victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a dus la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste în ţara noastră, la înlăturarea dominaţiei imperialiste şi a deschis calea marilor transformări economico-sociale şi a construcţiei socialismului în România”. Astăzi știm că a fost o lovitură de stat dată de Rege. (Glumeții de la defuncta publicație Cațavencu, în urmă cu peste 30 de ani, propuneau o definiție mai scurtă pentru 23 august: Faur S.A.) Strălucire avea să capete 26 ianuarie, ziua de naștere a marelui actor american Paul Newman, pardon!, a lui Nicolae Ceaușescu, odată cu implementarea și consolidarea cultului personalității călăuzitorului poporului.

Datele de referință erau variabile și țineau de congrese, plenare și conferințe ale partidului sau aniversări istorice.

Raportările cuprindeau inexistente recolte peste plan, producții de cărbune și oțel nemaivăzute în lume, recepția de locuințe de nelocuit, dar și punerea în funcțiune de grupuri și centrale energetice esențiale, inaugurarea de obiective economice strategice, marile performanțe din sport, creațiile fundamentale din cultură și din domeniul tehnico-științific etc.

■ La izvorul diversiunilor

De Ziua Națională pe stil post-decembrist a României nu ne-am fi așteptat în acest an chiar la vești bune și sănătoase pe plan național, pe plan local. Numai că tot ce vedem și trăim e dominat de exploatarea ignoranței publicului, de adevăruri prezentate parțial și de excitarea stărilor emoționale pe temele abordate. Sunt cei trei factori de a căror prezență concomitentă este nevoie pentru reușita unei diversiuni. Așa scrie la carte.

Pe țară, se impune ca ilustrativă tema cu pana totală de curent. Blackout-ul nu mai e asamblat sub semnul lui „dacă”, ci sub amenințarea lui „când”. Iminența norului radioactiv din Ucraina și nebunia cu iodura de potasiu vin deja ca un soi de antrenament. Situația la zi a degenerat în asemenea măsură încât nu te crede nimeni dacă vii și explici premeditarea catastrofei cu pana de curent.

La poalele Muntelui Sfânt al Dacilor, în ținutul magic de la întâlnirea istoriei cu viitorul, specificul local a consacrat alte teme de sezon. Una dintre cele mai ticăloase este podul prăbușit de la Luțca. Oamenii din zonă s-au obișnuit cu suferința, dosarul penal e în adormire pe undeva, iar despre expertize tehnice nu se suflă un cuvințel de parcă ar fi ordin de zi pe unitate. În schimb, PSD și PNL țin capul afiș păruindu-se în pretinse soluții, denunțând blocaje reciproce, neuitând să avanseze varii termene pentru edificarea a ceva care să semene a pod. Totul pe fond de ignoranță, adevăruri parțiale și stare emoțională.

Un amănunt este ocolit cu înverșunare: ruina din Siret. Până nu curăță albia râului, pur și simplu vorbesc degeaba.

■ La izvorul actelor ascunse

În seria de articole publicate de săptămânalul Mesagerul de Neamț și mesagerulneamt.ro, la puține zile după prăbușirea podului apărea episodul Cazul Luțca: Lanțul greu al complicităților . Semnalam atunci (degeaba) o problemă cu autorizația de construire. Lucrările la podul de pe D.J. 207 A km 6+591 demaraseră oficial în iulie 2020. Pe site-ul CJ Neamț, în secțiunea dedicată autorizațiilor de construire și desființare, singura autorizație legată de Sagna e din 18 decembrie 2019.

Iată ce scriam în luna iunie: <<Ca solicitant apare județul Neamț, prin CJ. La adresa lucrării scrie „Sagna – extravilan și satul Sagna și comuna Gâdinți – extravilan și intravilan satul Gâdinți”. O fază de toată minunea e la denumirea lucrării: „Modernizare drum județean DJ 207 D, km 1+250 – 6+800, județul Neamț”. Că drumu-i una și podul alta nu cere demonstrație, dar podul de la Luțca era pe DJ 207 A nu pe DJ 207 D, adică pe la Ion Creangă. Iată, așadar, motive suplimentare pentru a solicita prezentarea autorizației. Mai bine mai târziu decât niciodată, documentul l-ar putea interesa și pe primarul Gheorghe Iacob, doar drumul trece prin fața primăriei. Totuși, el reprezentând PSD, poate invoca (inutil) disciplina de partid instaurată de Ionel Arsene>>.

N-a venit un drept la replică, nu s-a solicitat o rectificare de atunci încoace, n-am văzut autorizația! Subiect sensibil, încă unul ignorat de „corifeii” anchetelor zgomotoase promovate cu strigături mincinoase de portaluri și televizuini naționale. Inutil să te/îi întrebi de ce autorizația vine de la CJ Neamț, nu de la Primăria Sagna. Care primărie, condusă primarul Iacob, are compartiment propriu de specialitate pe urbanism. Dovada (http://www.primariasagna.ro/urbanism ) era la vedere, dacă n-or șterge-o între timp. De ce și cu ce temei s-a băgat consiliul județean peste primărie e treaba binomului politic PSD din afișul electoral de mai jos să explice. Sau a celorlalți, de la PNL, dacă îi apucă seriozitatea și responsabilitatea. Altfel, PMP, USR sau AUR sunt pe dinafara subiectului. (Cinstit vorbind, un singur lider politic național e sincer preocupat de subiect și acela e Codrin Ștefănescu de la Alianța pentru Patrie.)

■ N-au desființat-o de-ajuns…

Socoteala cu autorizațiile a devenit apăsătoare din 18 iulie a.c. Atunci s-a emis autorizația de desființare a ce zace în Siret. Subiect tabu!… Prefectura tace, consiliul prefectural tace, la fel și ingloriosul Comitet Judetean pentru Situații de Urgență. Reconstituirea cronologică a stuchelilor între PSD Neamț și PNL Neamț, după acea dată, este edificatoare pentru buna credință și responsabilitatea guriștilor fruntași de partid.

Suntem în decembrie. Ruina e tot acolo, nu se atinge nimeni de ea. Noroc mare că nu a venit o viitură de toamnă pe Siret. Jale era în aval din cauza barajului artificial de la Luțca. Așa spun specialiștii consultați neoficial.

Oficial, Teodor Stratu, șeful interimar de la SGA Neamț, nu are voie să vorbească public nici măcar preț de-o informație pe care o știe pe de rost. Evident, nu dovedește interdicția ilegală cu un document emis de autoritățile superioare. Trebuie cerere scrisă de informații, care pleacă la Administrația bazinală de la Bacău, care cerere va fi redirecționată la Apele Române, la București. Bătaie de batjocură. La fel e și la CJ Neamț, se știe, în parohia lui Ionel Arsene. Legea nu-i impresionează, nu îi atinge. Nici PNL nu avem date că ar avea ceva împotrivă.

În vârful tortului, pardon!, al ruinei de pe Siret autorizată spre desființare stă longevivul primar Gheorghe Iacob, pe sub al cărui geam se făcea traficul rutier ilegal pe podul prăbușit. Inițial a răspuns la telefon și părea cooperant, deși se afla la o înmormântare la Timișoara. A răspuns și de pe drumul de întoarcere. După care nu mai răspunde. Ca emitent al autorizației de desființare, cu sau fără a-l implica pe prezidentul de județ Ionel Arsene, ar trebui să știe dacă demolarea e împiedicată de „parchetarii” de la o anume Procuratură. Pe surse oficial neoficiale, se repetă istoria cu saloanele ATI de la SJU Piatra-Neamț, uitate sub sigiliu sub înaltul patronaj al unuia poreclit procurorul Elodiu. Nu am auzit ca PSD Neamț și PNL Neamț să fie preocupate. Nici PMP, AUR sau USR.

Ca un detaliu de coloratură, nimeni nu vrea să explice cum iei autorizația de construire dintr-un loc, iar pe cea de desființare din alt loc pentru același obiectiv. Cine știe, poate au argumente mai solide decât supra-betonarea podului de la Luțca.

În rest, cum spuneam, suntem dominați de exploatarea ignoranței publicului, de adevăruri prezentate parțial și de excitarea stărilor emoționale. Ca politică de partid și de stat în dauna noastră.

Viorel COSMA

Nota redacției:

Preventiv, am descărcat la timp și ținem la dispoziția persoanelor și autorităților interesate toate documentațiile de urbanism postate pe site-rile oficiale de primăria Sagna și CJ Neamț în ultimii ani.
Un articol lămuritor despre deturnarea adevărului din 23 august 1944, publicat pe 23 august 2019 de digi24.ro, merită citit aici (https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/23-august/23-august-1944-adevarul-despre-o-zi-deturnata-de-propaganda-comunista-1177346 ).