Realități și culise la Spitalul Județean Neamț (VI)

cu dr. Diana Georgiana Butura, singurul medic hematolog din județ, care a văruit singură 3 saloane

“Mesagerul de Neamț” își propune să prezinte săptămânal câte o secție a Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț. Demersul vine în ideea în care considerăm că este momentul unei apropieri între cei care produc actul medical și beneficiari. Se vorbește foarte mult despre spital, dar de multe ori doar la nivelul instituției sau al Consiliului Județean. De aceea vrem, în măsura în care există deschidere, un dialog cu șefii de secție, cei care gestionează direct activitatea medicală. Hematologia este doar un compartiment, situat la etajul IV al spitalului vechi, clădirea de patrimoniu ce are bulină de risc seismic ridicat. De fapt, cele 15 paturi ocupă cam o treime din palier și, ca restul clădirii, este prezervată, fără mari investiții la interior. Cu toate că îngrijește mii de pacienți cu boli grave, Hematologia are un singur medic și minim de personal. Dr. Diana Georgiana Butură este singurul medic din județ și a reușit, în sfârșit, în vara aceasta, să redea circuitului medical 3 spații, pe propria cheltuială.

– Știu de la managerul Alexandru Filimon că în vară ați văruit singură secția, cum așa?

Știți foarte bine că pe hol, la etajul 4, tavanul era plin de igrasie încă de acum 3-4 ani. După ce a plecat colega mea în Franța, în vara lui 2019, am rugat conducerea dacă se poate anumite zone din secție să fie renovate sau văruite, cu echipă din spital, dar plătesc eu. Însemna să închidem secția două săptămâni. Am întrebat și epidemiologul, și Direcția de Sănătate Publică Neamț și mi s-a spus să mai așteptăm, că se rezolvă. S-a rezolvat cel puțin pentru Hematologie, dar la sfârșit, înainte să ne întoarcem noi aici, când domnul manager a reușit să renoveze băile și tavanul din tot holul. Era ceva, pentru că într-o secție de hematologie tot ce înseamnă igrasie este un risc în plus de infecție. Pacientul hematologic este în deficit imun sever atât prin boală, cât și secundar prin chimioterapie. Ulterior, când s-a pus problema să revin în pavilionul vechi, știți că am stat în timpul pandemiei la Oncologie, am vorbit cu managerul, dacă pot să renovez toată secția. Mi-a zis că-i foarte greu cu banii, dar să căutăm niște fonduri. Ei, nu era timp de asta, aveam salonul 4 grav afectat de mucegai, mai erau și alte spații și i-am zis domnului manager să-mi dea o echipă și eu am cumpărat varul. Asta a fost în vară, totul a durat două zile și așa am reușit să fac funcțional salonul 4, două cabinete și măcar am rezolvat igrasia. Sunt de 5 ani aici, nu vreau să-l laud pe domnul manager, dar este printre puținele perioade în care chiar am simțit ajutorul, în afară de atunci când au fost manageri interimari medici la rândul lor. Dar mai sunt multe de făcut în secție și am mers să cer ajutor la mai multe firme din Neamț, sper să se rezolve, fiindcă am promisiuni.

– Sunteți singurul medic, din tot județul, care e situația în rest pe parte de personal?

Vorbeam de ajutor și iată că anul acesta s-au angajat o asistentă și 3 infirmiere. Eu fac cereri de ani de zile. Este o diferență între posturile normate și aprobate de 4 posturi, pe care aștept să mi le deblocheze Consiliul Județean. Din ianuarie aștept, pentru că, în mod normal, 8 asistente nu sunt suficiente pentru munca și pacienții noștri, chiar dacă este compartiment doar de 15 paturi. Sunt foarte multe foi de zi de făcut, foarte mulți pacienți, foarte multe rețete, foarte multe internări, cazuri foarte grave, eu sunt și în policlinică.

– Mai știți câte referate ați trimis anul ăsta?

Nu știu. La un moment dat trimiteam lunar, apoi s-au blocat angajările. Voi relua, acum în decembrie, să fiu pregătită pentru începutul de an. Un singur om în plus este important. La mine este și problema timpului, nu reușesc tot timpul să fac hârtiile, fiindcă nu pot să refuz pacientul. De asta insist și vreau o secție curată și igienizată, măcar. Știu că la modul ideal, pacienții au nevoie de o secție nouă, cu maxim două paturi în salon, cu baie la fiecare salon, pentru a limita infecții intraspitalicești. Nu mai vorbim de camere cu aer filtrat și altele care se fac în țară doar în secțiile de transplant și leucemii acute. Dar, totuși, sunt un singur medic la atâția pacienți, ar trebui conform normei să aibă 4 medici. Măcar un coleg dac-aș avea, ar fi super, super bine. Suntem foarte puțini, în general, specialitatea e foarte grea. A fost scos un post la concurs mai demult, de medic primar, n-a venit nimeni, a fost scos apoi post de medic specialist, la fel. Poate ar trebui transformat în post de rezident în ultimul an…

– Situația mi se pare gravă, dacă ne gândim și la ce fel de pacienți sunt cei pe care îi îngrijiți.

Hematologia încearcă și de foarte multe ori zic eu că și reușește diagnosticul, tratamentul atât al bolilor nononcologice, cum sunt anemiile, foarte frecvente, hemofilia sau alte boli nononcologice, trombofiliile la gravide. De partea cealaltă, în secție predomină pacientul onco-hematologic și acesta este cel mai sensibil pacient. În pandemie acești pacienți au avut acces neîngrădit la servici medicale, la tratament, ăsta a fost un lucru bun.

– Sunt mai multe cazuri după pandemie?

Oricum, pandemia și-a spus cuvântul asupra tuturor, dar eu văd o izbucnire a unor cazuri atât oncologice, cât și nononcologice. În această perioadă chimioterapia nu s-a oprit niciodată, cu tratamentul oncologic am mers aproape normal. În schimb, unor pacienți pur și simplu le-a fost frică, unii au renunțat la terapie. Dar, în luna august, am avut în jur de 200 de internări. Am avut și zile cu 20 de internări. Dacă mă uit în registru, anul acesta avem până acum, fără luna decembrie, 1.507 pacienți. Anul trecut puțin peste 1.500, dar anul trecut am fost cu secția în Oncologie și m-au mai ajutat colegii mei, abia așa am reușit și eu să răsuflu un pic și le mulțumesc. Și dacă adaug și policlinica, unde sunt programări și pe luna martie anul viitor, cred că situația e clară. Foarte mulți din pacienți trebuie revăzuți lunar, alții la 3 luni, sunt pe care-i văd de 3 sau 4 ori pe lună, pentru că așa e schema de chimioterapie sau pentru că e la început și vreau să-l văd până îl pun relativ pe o linie de plutire. Consultațiile sunt foarte frecvente și asta impune o anumită rigoare când îi chem la evaluare, ca să am cât mai puțini pacienți care ajung cu complicații severe. Iar pacienții diagnosticați cu boală onco-hematologică vor fi măcar 5 ani, dacă nu toată viața supravegheați de medicul hematolog.

– Mai știu și că sunteți un medic care vă zbateți să aduceți la Piatra-Neamț cele mai bune și noi combinații terapeutice.

Da, m-am străduit ca și pacientul din județul Neamț să aibă acces la cele mai noi tratamente, conform protocoalelor terapeutice. La limfoame, de exemplu, este o combinație de 3 medicamente din care unul e nou, practic combinația este nouă. Anul acesta am reușit să lucrez și să am pacienți și în programul de boli rare, cu trombocitopenie imună idiopatică. Este al treilea program pe care îl susțin, pe lângă programul de oncologie și programul de hemofilie. Dar mi-este greu pentru că nu reușesc mereu să fac toate hârtiile la timp. Câteodată ești pusă în situația să te întrebi: ce tratez, urgența sau te gândești și la tratamente? Hârtiile durează, aprobările durează, achizițiile durează, uneori sunt aduse din afară, se prelungește totul, uneori când vine sunt stocuri foarte mici, nu ajunge în toată țara. Într-un final am reușit, vedem ce se va întâmpla din decembrie, se face achiziție centralizată de minister. Probabil o să mai fie probleme la achiziții, pe sfârșitul și începutul de an și până primește spitalul bani pe programe, majoritatea tratamentelor sunt foarte, foarte scumpe. Cu CAS lucrurile merg repede, avem răspuns foarte bun, dar mai sus ne împotmolim la un moment dat, cum a fost pe hemofilie, că am recerut suplimentare de fonduri și aștept răspuns. Cu toată lumea cu care vorbesc, chiar și recent la ultima conferință de hematologie, toți spun că vor fi mari probleme de aprovizionare. Eu sper din tot sufletul să nu fie, ar fi foarte trist.

– Totuși, ce puteți face, că au mai fost sincope?

Sunt situații în care sun în farmacie sau distribuitorul. Dar când știi sigur că îți dispare terapia din farmacii, atunci trebuie schimbat tratamentul, dacă și protocolul terapeutic îți îngăduie acest lucru. E foarte greu să-ți faci treaba, pe lângă faptul că încerc să rezolv un caz, sunt foarte multe de rezolvat pe lângă. Am foarte mare șansă că pacienții au început să mă înțeleagă, pentru că văd la ce oră vin și la ce oră plec.

– Suntem la moment de bilanț, ce vă doriți pentru anul ce vine?

Un coleg. Asta și pentru mine, și pentru pacienți. Rar mai văd muntele, dar reușesc în câte un week-end, am și eu nevoie să-mi reîncarc bateriile. Aș avea și mai mult timp liber să mai bat pe la uși, să reușesc din sponsorizări să le fac cadou pacienților o secție renovată, igienizată ca la carte, ca să pot să ne protejăm pe toți. Dacă ar fi să aleg încă o dată, tot Hematologia aș face, de aceea vreau să fac ceva pentru pacienți. Pe parte de tratament au tot ce le trebuie la Piatra-Neamț. Chiar am avut un caz care a vrut să se trateze în străinătate, iar în urma discuțiilor cu medicii i-au spus să rămână la Piatra-Neamț, fiindcă aici sunt aceleași terapii ca în afară. Colaborez foarte bine și cu Institutul Regional de Oncologie Iași, cărora le mulțumesc zi și noapte pentru că tot ce nu pot să fac aici ca diagnostic trimit acolo și aici se întoarce pentru terapie. Mă ajută și cu tratamente, când sunt sincope. Îmi doresc să primim acreditarea, asistenta șefă Geanina Popa se ocupă și este foarte implicată. Și le doresc pacienților mei să fie sănătoși!

A consemnat Cristina IORDACHE