Învățământul intră și în 2023 cu noian de incertitudini, dar și schimbări anunțate. Cele mai importante țin de noile legi ale Educației, ce se doresc a fi adoptate de Parlament până la 15 martie. Printre altele, se așteaptă ca noile legi să reglementeze și finanțarea Educației. Salarizare, buget, norme și rețea rămân cele mai importante 4 probleme în Educație și în 2023. Cum totul se învârte în jurul banilor, toți cei implicați în sistem – profesori, părinți, elevi – și-au strigat nemulțumirile în fel și chip. În tabloul de ansamblu se încadrează și județul Neamț, dar importante sunt și particularitățile.

Posturi, câștiguri salariale

Învățământul este printre cei mai mari angajatori din județ, ca și sănătatea. Un domeniu declarat de interes național sau așa ar trebui să fie, dar unde în realitate angajații se simt nedreptățiți ca salarizare și buget. În privința numărului de salariați, ultimele date disponibile sunt cele din anul școlar 2021-2022, potrivit cărora sunt 7.292 de posturi sau norme în Neamț, din care 5.013 posturi didactice. Cifrele sunt în creștere, potrivit raportului privind starea învățământului pe anul trecut:

Cu mențiunea că cifrele pot diferi ușor în acest an școlar, să remarcăm că numărul titularilor este în scădere (3.644,46 anul trecut față de 3.739,43 în anul anterior), la fel și al cadrelor didactice care au luat titularizarea cu peste nota 5 (507,49 anul trecut, față de 545,1 în anul anterior):

Deși încă atractiv, învățământul nu oferă o salarizare decentă: profesorii n-au primit nici salariile maxime din grila unică pe 2022, deși nu sunt printre cele mai bine plătite categorii. Datele publicate de Institutul Național de Statistică în ianuarie anul acesta arată că salariul mediu net în învățământ a ajuns la 4.025 lei în noiembrie anul trecut, similar lunii iunie când s-au dat voucherele de vacanță, față de 3.700 net cât era în noiembrie 2021. Dar nivelul salarial nu este singura nemulțumire a cadrelor didactice. Sporurile, tranșele de vechime cuvenite și neacordate sau calculate greșit sunt alte motive pentru care profesorii au ieșit în stradă de nenumărate ori.

„Este trist că trebuie să se recunoască drepturile legale ale oamenilor prin acțiuni în instanță!”

Cum protestele n-au rezolvat niciodată fondul problemei, profesorii au apelat la instanță. Sub tutela Sindicatului Liber din Învățământ Neamț, 4.473 de cadre didactice, în principal, dar și personal didactic auxiliar și nedidactic – peste 61% din angajați – au dat Ministerul Educației în judecată. Cei mai mulți revendică sporul de dirigenție, gradația de merit și sporul special – 3.581, dar sunt și 854 de angajați care vor aplicarea corectă a tranșelor de vechime, plus 38 de cadre didactice care reclamă sporul de doctorat. O sinteză a situației ne-a fost furnizată de Gabriel Ploscă, liderul SLÎ Neamț și vicelider al FSLÎ. După cum se poate observa, o bună parte din dosare au și fost soluționate în instanță:

Protestele și procesele sunt un plus de stres, consideră liderul Gabriel Ploscă: „Anul 2022 a fost o luptă permanentă. Sindicatul din Învățământ Neamț a avut discuții la Ministerul Educației în care a prezentat faptul că împiedicarea, prin programul de salarizare EDUSAL, aplicării prevederilor unor hotărâri judecătorești definitive și executorii este lucru grav într-un stat de drept. Am trimis scrisori prin care am solicitat parlamentarilor de Neamț sprijinul pentru aprobarea unui buget care să asigure buna funcționare a sistemului de învățământ, am prezentat Instituției Prefectului problemele școlii – salarii mici, personal nedidactic insuficient, neaplicarea unor sporuri pentru condiții de muncă deosebite. SLÎ Neamț s-a adresat inclusiv Instituției Avocatul Poporului. Din păcate, dialogul social a fost de multe ori formal, reprezentanții Ministerului Educației, ai Guvernului sau Parlamentului României neluând în serios avertizările sindicatelor, recurgând la tergiversări, promisiuni niciodată onorate sau refuzând dialogul, ceea ce denotă lipsă de respect și chiar dispreț. SLÎ Neamț a inițiat 3.700 de acțiuni în instanță pe diferite spețe, în diferite etape de soluționare sau soluționate. Este trist însă că în România de astăzi trebuie să se recunoască drepturile legale ale oamenilor prin acțiuni în instanță!”, a declarat liderul sindical Gabriel Ploscă. Există și un mare câștig, dar urmează un 2023 zbuciumat, consideră viceliderul FSLÎ. „Ca o realizare deosebită este apariția, la presiunea sindicatelor, a OUG 48/2022 prin care s-a dispus calcularea corectă a tranșelor de vechime a cadrelor didactice, calcularea corectă a unor creșteri salariale prin raportarea lor la salariul în plată. Mai grav este că bugetul Educației pe 2023, de aproximativ 3,2% din PIB, este total insuficient. Așa că și anul acesta avem provocări, trebuie să fim mai uniți pentru a determina politicul ostil să înțeleagă că Fără educație, moare orice nație! și să facă ce este necesar pentru a opri declinul permanent al sistemului de învățământ românesc!”, a conchis Gabriel Ploscă.

Elevi, rețea școlară

Cei mai importanți în sistem rămân elevii, fiindcă de ei depinde și numărul de clase/posturi, dar și finanțarea școlii. Din datele de anul acesta furnizate de Inspectoratul Școlar Neamț reiese sunt 68.346 elevi în sistem la 3 ianuarie 2023, față de anul trecut când au fost înscriși 70.194 și au promovat 65.672 (conform datelor de la pag. 21 din raportul stării învățământului). Elevii sunt împărțiți pe niveluri astfel:

Prognoza pe acest an, inclusiv elevii care revin din afară (360 au fost anul trecut), arată că vor fi suficienți cât să crească pe ici, pe colo, numărul de clase din toamnă. Și, mai important, nici să nu se desființeze unități, consideră Florentina Luca-Moise, șefa IȘJ Neamț. „Nu există o scădere a numărului de clase, ba din contră, a crescut numărul de elevi. Ne-am confruntat și cu o situație cred unică în ultimii ani, în ceea ce privește echivalarea studiilor, ceea ce înseamnă că s-au întors foarte mulți elevi și îi integrăm în învățământ. Sunt și creșe în acreditare, și grădinițe cu program prelungit în mediul rural, ceea ce înseamnă că satele au început să fie populate. Sunt 7-8 până acum, și la Dobreni, la Timișești, parcă, sunt în toate zonele primari care investesc pentru a-și menține copiii în comunitate. Din prima noastră analiză, nu sunt scăderi de clase. Abandonul școlar reprezintă în continuare o prioritate a mea personal și a întregului colectiv. Resuscitarea învățământului tehnic și dual la fel. Dar proiectul de rețea școlară este în lucru, luna aceasta”, declară șefa IȘJ Neamț.

Se închid sau nu din toamnă 5 școli în Neamț?

În situația începutului de an, solicitată IȘJ Neamț, ni s-a transmis că 5 unități de învățământ „au fost închise”: o postliceală sanitară privată, 3 grădinițe și o școală primară. În rețeaua școlară ar urma să rămână 323 de școli din toamnă:

În plin avânt al școlilor postliceale sanitare, pare curios că cea de la Roman s-a/se va închide. „Filiala FEG Roman este închisă de vreo 3 ani, am trimis adrese la vremea respectivă și la IȘJ Neamț. Nu am școlarizat din 2017, când am înființat filiala, fiindcă n-au fost doritori. Nu știu de ce figurează încă în rețea. Și de la Primăria Roman ne-au întrebat în noiembrie, parcă, când lucrau la planul de școlarizare, dacă facem clase. Nu înțeleg, că doar am anunțat!”, declară Lăcrămioara Țuțu, coordonator FEG Iași. Școala apare în rețea ultima dată în 2020-2021, cu 3 clase și 84 de elevi. Cum misterul menținerii scriptice a unei școli poate fi deslușit la calculul bugetului, dar nu numai, am întrebat cum stau lucrurile și la Girov.

Comunitatea a fost foarte agitată pe final de an din cauza închiderii grădiniței de la Gura Văii și a școlii primare Căciulești. Ambele unități au rămas cu copii puțini, cheltuielile cu utilitățile sunt mari, plus că există școala modernizată, dar copiii ar trebui aduși cu microbuzul la școala de centru. „Noi în anul școlar 2023-2024 vom avea funcționale toate unitățile, inclusiv grădinița de la Gura Văii și școala primară de la Căciulești. Aceasta a fost propunerea noastră, proiectul a fost aprobat de Consiliul Local în luna decembrie, asta este ceea ce vă pot spune acum”, precizează Mihaela Lisenche, directoarea Școlii Gimnaziale „Prof. Gheorghe Dumitreasa” Girov. La rândul său, primarul Vasile Ciubotaru declară că nu se închid școlile. „Nu se închide nimic, am dat hotărâre de Consiliu Local, avem avizul de principiu al Inspectoratului Școlar. Asta este situația acum. Dacă vor fi alte condiții în toamnă, vom analiza, legea ne permite modificări înaintea începutului de an școlar”, declară primarul de Girov.

Piatra-Neamț – cea mai mare condensare de investiții în școli

Mai multe școli din municipiul reședință de județ au intrat sau vor intra în reabilitare energetică și dotare. Finanțările sunt din fonduri europene, consistente și în mare parte nerambursabile. O parte sunt gata sau în șantier – Creșa Mărăței, Creșa Precista, Grădinițele cu program prelungit 6 și 2, Colegiul Tehnic de Transporturi. Restul urmează – Școlile Gimnaziale 8 și 5, Colegiul Național de Informatică, Liceul de Arte „Victor Brauner”, Școala Gimnazială „Elena Cuza”. Numărul de copii și elevi care învață aici este mare, încât găsirea spațiului adecvat și necesar este o problemă. Primăria, Inspectoratul Școlar și directorii unităților de învățământ din Piatra-Neamț analizează împreună soluțiile pentru mutarea elevilor. Important este că există variante, ocazia de a reabilita și dota școli la care nu s-a mai investit profund din 1989 încoace neputând fi ratată. Investiții în modernizarea școlilor cu fonduri europene sunt în toate zonele județului Neamț, ultima listă aprobată la finanțare conținând 21 astfel de unități.

Cristina IORDACHE