În zona sud-estică a județului, în care se află și comuna Icușești, sunt tradiții și obiceiuri păstrate cu o rigoare și o dragoste cum rar se mai întâlnesc, în prezent, în Neamț. Pentru evenimentele de la trecerea dintre ani, fiecare sat se pregătește cu mare atenție, ca în ultima zi, toate cetele de urători să fie prezente pe ulițele satelor, dar și în centrul comunității. De fiecare dată, reprezentanții administrației locale nu uită să treacă, în circuit, prin satele Mesteacăn, unde vin și locuitori din satul Tabăra, apoi Icușești, cu satele Bătrânești, Rocna și Spiridonești, dar și Bălușești, adevărate mini-centre ale datinilor și ale tradițiilor locale. Și în acest an, primarul Marius Vasile Minică, viceprimarul Dragoș Florin Michiu, precum și mulți consilieri locali și salariați ai primăriei, cadre didactice, cu toții, au fost la datorie. Startul s-a dat la Mesteacăn, în ritmul muzicii specifice locului și a cetelor de mascați, capre, urși. Apoi, a fost încinsă o horă românească, în care s-au prins primarul și cei care erau în preajmă. Iată ce a transmis primarul Marius Vasile Minică, în prezența a circa 150 de localnici: ”Urez locuitorilor satului Mesteacăn un an cu bucurii, sănătate și multe realizări”.

A urmat centrul comunei Icușești, acolo unde s-au aflat sute de localnici. Pe scena construită chiar în curtea primăriei, au urcat toate cetele prezente. Deschiderea a fost a grupurilor formate din elevii școlilor Icușești și Bălușești, interpreți de muzică populară din comună și mulți alții. Ca și la Mesteacăn, și la Icușești, după mesajul primarului Marius Vasile Minică, a fost pornită o horă de toată frumusețea, la care au participat foarte mulți localnici. De fapt, cei care au dat tonul au fost chiar tinerii din acest sat.

ICUŞEŞTI Reper al tradițiilor și obiceiurilor de Anul Nou

Al treilea popas a fost la Bălușești, cel mai populat sat din comună, unde, pe lângă mesajul primarului, defilarea cetelor din sat, oamenii locului s-au prins și aici într-o mare horă, ca semn al prieteniei și al bucuriei de a locui în pace într-o comunitate mixtă, ortodocși și romano-catolici, cu toții fiind o mare familie. Important este că și la Bălușești, tradițiile și obiceiurile sunt la ele acasă. Faptul că oamenii petrec împreună vechiul an și tot împreună îl întâmpină pe cel nou, este un exemplu de toată lauda. Sunt elemente ale tradițiilor locale specifice acestor așezări, care au încununat tot ceea ce a fost pregătit pentru ultima zi a anului.

Cât privește paleta de investiții din 2023, cele mai importante sunt legate de modernizarea de drumuri sătești în comuna Icușești, în valoare de 133 miliarde lei vechi, care se adaugă la lucrările de la drumul județean, precum și înființarea rețelei de gaz metan în comună și racordarea primelor locuințe. Cu siguranță, anii care vor urma vor aduce noi investiții realizate de administrația locală, cu ajutorul cărora se vor schimba multe în această comună.

Icușești – scurt istoric

Comuna Icușești de astăzi este formată din satele Bălușești, Bătrânești, Icușești, Mesteacănul, Rocna, Spiridonești și Tabăra.

Însă, în 1864, când s-a dorit o nouă organizare administrativ-teritorială a Principatelor Române, inițiată de Alexandru Ioan Cuza, în acest spațiu au fost înființate trei comune: Bătrânești, Bălușești și Icușești.

Comuna Bătrânești:

* 1864 – comună înființată în plasa Fundu, formată din subsatele Bătrâneștii de Jos, Bătrâneștii Hermeziului și Spiridonești;

* 1873 – include și subsatul Bătrâneștii lui Burchi;

* 1875 – comună formată din satele Bălușeștii Boierești, Bălușeștiii Mici, Bălușeștiii de Jos, Bătrâneștii Hermezilui, Bătrâneștii lui Burchi, Buciumii, Chiliile, Icușeștii de Jos, Icușeștiii de Sus, Mesteacănul, Rocna, Spiridonești și Tabăra;

* 1906 – conform legii din acel an, după ce anterior a pierdut mai multe sate, comuna a fost desființată și nu a mai apărut cu acest statut până astăzi.

Comuna Bălușești:

*1864 – comună în plasa Fundu, cu denumirea Bălușești Boierești; a avut, la înființare, satele Bălușeștii Boierești, Bălușeștii Mici și Tabăra;

* 1871 – comună formată din satele Bălușeștii Boierești, Mesteacănul și Tabăra;

* 1875 – comună desființată;

* 1887 – comună reînființată, formată din satul Bălușești în loc de Bălușeștii Boierești;

* 1904 – comună în plasa Bălușești;

* 1906 – comună desfiinșată;

* 1908 – comună în plasa Dămienești,

* 1911 – comună în plasa Fundu;

* 1925 – comună desființată;

* 1926 – comună în plasa Roman-Vodă;

* 1931 – comună formată din satele Bălușești, Chiliile, Icușești, Mesteacănul, Spiridonești și Tabăra;

* 1945 – comună în plasa Dămienești;

* 1950 – comună în raionul Roman, include și satul Chiliile;

* 1968 – comună desființată.

Comuna Icușești:

* 1864 – comună formată din satele Cotul lui Bălan, Icușeștii de Jos, Muncelul Durei și Recea de Sus;

* 1875 – comună desființată;

* 1892 – comună reînființată, care include și satul Icușeștii de Sus;

* 1895 – include și satele Bălușești, Mesteacănul și Tabăra;

* 1896 – pierde satele Bălușești, Mesteacănul și Tabăra;

* 1904 – comună în plasa Bălușești;

* 1906 – comună desființată;

* 1942 – comună în plasa Dămienești, formată din satele Bălușești, Bătrânești, Goroveiul (în loc de Icușeștii de Sus), Icușești, Rocna și Spiridonești;

* 1945 – pierde satul Bălușești;

* 1950 – comună în raionul Roman;

* 1968 – comună în județul Neamț, formată din satele Bălușești, Bătrânești, Chiliile, Icușești, Mesteacănul, Rocna, Spiridonești și Tabăra;

* 1981 – pierde satul Chiliile, care revine comunei Valea Ursului. (Rep.)

Parteneri